HOMESCHOOLING
Un altfel de educatie – by Andreea Ursu

Principalele stiluri de educație acasă – educația clasică (III)

Educația clasică este un tip de homeschooling care pornește de la o anumită concepție adupra minții umane și a dezvoltări ei: - în primii ani mintea este pregătită să absoarbă informație și să-și creeze astfel o bază pentru studiul avansat de mai târziu (stadiul...

read more

Gânduri de mamă full-time

Acest articol stătea pe blog ca ciornă de mai mult de jumătate de an. Se scrie destul de mult despre mamele care aleg să stea acasă cu copiii și după ce li se termină concediul, așa că am ezitat multă vreme, întrebându-mă dacă să mai scriu și eu sau nu. Am decis până...

read more

Învățarea naturală la 4 ani

N-am mai scris demult despre noi, în mare parte pentru că nu sunt chiar atât de deschisă în ce privește viața personală încât să o documentez public. Și în mai mică parte fiindcă nu cred că aș avea de împărtășit ceva deosebit. Suntem o familie cât se poate de...

read more

Cum încurajez cititul

Voi începe printr-un scurt update, căci n-am mai scris de multicel pe blog. Băiatul nostru are acum 4 ani și nouă luni, iar din aprilie anul acesta va fi frate mai mare pentru o bebelușă pe care o așteptăm cu nerăbdare toți trei.  Iată și principalul motiv pentru care...

read more

Ce este și ce NU este unschooling-ul?

M-am văzut iarăși nevoită să răspund în secțiunea de comentarii la întrebări care denotă o înțelegere distorsionată a conceptului de unschooling (curioșii pot vedea despre ce e vorba aici). Nu învinovățesc pe nimeni pentru asta (deși mă supără vehemența cu care unii...

read more
Andreea Ursu

Andreea Ursu

Mă numesc (Andreea Constantin) Ursu și am aproape 30 de ani. Ultimi trei i-am petrecut alături de fiul meu iubindu-l, ajutându-l, alăptându-l (primii 2), îngrijindu-l, hrănindu-l și fiindu-i alături mai tot timpul, până și în somn.

Scriu pe acest blog din august 2009, când, dezamăgită de experiența de profesor de limba și literatura română la o școală generală, am început (la insistențele celui ce avea să-mi fie soț) să-mi pun în cuvinte frustrările, dar și ideile despre educație și cum ar trebui s-arate ea.

Defularea a cedat repede locul promovării unor alternative la sistemul de școlarizare convențional, căci la ce bun să te tot plângi de ce e în neregulă, dacă nu propui și soluții?!

Am dat de școlile libere și de educația acasă pe un forum de attachment parenting și de-atunci am înțeles că nu trebuie să renunța la pasiunea mea pentru educație doar pentru că nu mi-am găsit locul în învățământ. Datorită celor citite acolo și cărților lui John Holt, am descoperit uimită și fascinată lumea ”educației de casă”, cum bine o numește Sorina Oprean, o mamă care a ales educația acasă de la început pentru cei doi copii ai ei.

Nu am fost, cum poate vă vine în minte, un elev frustrat sau corijent. Dimpotrivă, am fost eleva silitoare și ascultătoare, care lua totul în serios și-și bătea capul să le facă pe toate și nu oricum, ci BINE. Am avut mereu medii mari și am luat măcar premiul 2. Am luat școala în serios pentru că a fost singurul lucru constant din viața mea și nu aveam oricum altceva mai bun de făcut. Deși am schimbat vreo cinci școli până în clasa a opta, din cauza divorțului părinților mei, am reușit mereu să fiu printre primii trei din clasă.

Am intrat la Facultatea de Litere din București a douăzecea și am absolvit în primii zece. Apoi am ales un master de Didactici ale disciplinelor filologice, care speram eu că mă va ajuta în profesia aleasă. A fost, într-adevăr, un master folositor și interesant, însă lunile petrecute la catedră mi-au dovedit că locul meu nu e în învățământ.

E drept, poate că am ajuns în fața elevilor cu iluziile vârstei și reminiscențe din uimirea copilului în fața adulților atotputernici. Îmi închipuiam că voi avea libertatea de a inova, de a schimba și de a potrivi felul în care predau cu nevoile copiilor, doar urma să fiu profesor. Dar n-a fost așa. Am constatat cu frustrare că eram, în fond, la fel de lipsită de libertate ca și elevii mei.

Sunt o fire perfecționistă (știu, nu e musai o calitate, ba din contră) și niciodată n-am agreat jumătățile de măsură. Așa că am terminat cu greu anul școlar, de dragul elevilor care fuseseră deja supuși prea multor schimbări. Dar gustul amar din acele luni nu-l voi uita niciodată și va fi mereu pentru mine un imbold să-i ofer copilului meu altceva.

Am trecut de la învățământ la copywriting online și, după un an, la statutul de mamă, cel în care mă regăsesc cel mai mult.

 ”We have no reason to be discouraged about the future of education. We just must realize that real reform is not going to occur within the established school system. It will continue to occur outside of that system. The gradual change that will occur is that more and more people will opt out of conventional schooling. To permit that to happen, we need to be sure that people have the legal right to opt out. On a political level, that should be the highest priority for those of us who look for a world in which children can develop freely and happily, with the full experience of democracy and the rights and responsibilities that democracy entails.” (Why Schools Are What They Are)

Dacă ai întrebări, nelămuriri sau ai nevoie să cunoști alți părinți interesați de educația acasă, îmi poți scrie pe adresa: ursuandreea85[at]gmail[punct]com sau pe pagina de facebook Un alt fel de educație.