Anotimpuri în natură şi în viaţă

Ştefania are nevoie de o compunere pe tema „anotimpurile din natură se regăsesc simbolic în firul vieţii fiecărui om„. Compunerea trebuie să fie compusă mai ales din descriere, dar să conţină şi un dialog de maxim 20 de replici.

Oricare ar fi varianta aleasă, ideea principală e clară, pentru că a fost dată din temă: trebuie să descrieţi în ce fel se aseamănă primăvara cu copilăria, vara cu tinereţea, toamna cu vârsta adultă şi iarna cu bătrâneţea. Puteţi alege oricare dintre puii de mai jos pentru a „îmbrăca” această idee.

Pui de compunere 1 – mai altfel
Oamenii sunt fericiţi că zeii au făcut ca asemănarea dintre firul vieţii şi anotimpurile din natură să fie doar simbolică. Altfel, vă daţi seama? Dacă asemănarea era totală? Imaginaţi-vă şi descrieţi cum ar fi arătat copiii, tinerii, adulţii, bătrânii, daca s-ar fi schimbat aşa cum se schimbă natura sub influenţa anotimpurilor… Copiii cu bobocei de flori în loc de sprâncene, tineri acoperiţi de frunze şi radiând de soare, adulţi în culorile toamnei, bătrânei cu ţurţuri în barbă sau în vârfurile degetelor… etc.
Dialogul ar putea să fie între doi prieteni ai căror „anotimpuri” sunt puţin decalate, de exemplu un copil care devine tânăr mai devreme decât celălalt şi îi povesteşte cum e, ce simte când petalele florilor încep să cadă şi frunzele încep să crească mari…

Pui de compunere 2 – clasic
Dacă nu aveţi chef de artificii, descrieţi pur şi simplu asemănările dintre anotimpuri şi viaţă 🙂 Începeţi prin a vă gândi la ce se întâmplă, ce înseamnă de fapt pentru natură fiecare anotimp. În principiu primăvara apare viaţa (muguri şi flori, gâze, păsări etc.), vara de dezvoltă şi mai mult, e plină de sevă şi de soare (frunze, lumină, totul creşte), toamna natura ajunge la maturitate şi începe să dea roadele creşterii din timpul verii (recolte…), începând totodată să se pregătească pentru venirea iernii (încep să cadă frunzele, animalele îşi pregătesc vizuine sau cuiburi…), iar iarna totul se linişteşte, totul e mult mai lent, natura stă cuminte sub pătura de zăpadă, aşteptând următoarea primăvară.
Desigur că voi va trebui să descrieţi toate acestea cu mult mai multe detalii, şi mai ales menţionând cu ce anume din viaţa oamenilor se aseamănă toate acestea.
Aş scrie toate astea ca o poveste pe care o mamă i-o spune copilului său atunci când acesta o întreabă „cum e viaţa”, iar dialogul să fie inclus la final, când mama îşi termină povestea, iar copilul o întreabă ce se întâmplă după bătrâneţe…

Spor la scris!