Azi, 18 noiembrie, la 12:16 ora României, un obiect făcut de oameni a ajuns la o zi-lumină de Pământ. Se cheamă Voyager 1, a plecat de pe Pământ acum 49 de ani și duce cu el, pe un disc de aur, un salut în limba română.
Am aflat de la Autoritatea Națională pentru Cercetare și am stat puțin cu cifrele în cap. Merită spuse și copiilor, pentru că sunt din alea care nu se uită.
Ce înseamnă o zi-lumină
O zi-lumină e distanța pe care o parcurge lumina într-o zi. Lumina merge cu aproape 300.000 de kilometri pe secundă, adică ar ocoli Pământul de vreo 7 ori și jumătate într-o singură secundă. Într-o zi întreagă face cam 25,9 miliarde de kilometri. Atât de departe e acum Voyager 1.
Lumina face drumul ăsta într-o zi. Voyager 1 l-a făcut în 49 de ani, 2 luni și 11 zile, după socoteala NASA. Și încă merge, cu aproximativ 61.000 de kilometri pe oră.
Partea care mie mi se pare cea mai frumoasă: semnalele radio merg tot cu viteza luminii. Un mesaj trimis azi de pe Pământ ajunge la Voyager 1 abia mâine. Dacă sonda ar răspunde pe loc, răspunsul ar ajunge înapoi poimâine. O conversație cu ea înseamnă două zile de așteptare pentru fiecare „ce faci?”.
NASA a făcut un clip scurt în care explică distanța mai bine decât pot eu:
De unde a plecat și pe unde a trecut
Voyager 1 a fost lansată pe 5 septembrie 1977, la două săptămâni după sora ei geamănă, Voyager 2. Treaba ei era să viziteze planetele mari. A trecut pe lângă Jupiter în 1979 și pe lângă Saturn în 1980, iar pozele și măsurătorile trimise atunci au schimbat ce știam despre ele și despre lunile lor.
În august 2012 a ieșit din „bula” Soarelui, zona în care vântul solar și câmpul magnetic al Soarelui fac legea, și a devenit primul obiect făcut de oameni care a ajuns în spațiul interstelar. De atunci măsoară ce e dincolo: particule, câmpuri magnetice, unde de plasmă. Voyager 2 ar urma să ajungă și ea la o zi-lumină de noi în noiembrie 2035.
Discul de Aur și cele două secunde în românește
La bordul sondei e unul dintre cele mai neobișnuite lucruri trimise vreodată de pe Pământ: Discul de Aur. E un disc de cupru placat cu aur, cu diametrul de 30 de centimetri, făcut ca o carte de vizită a planetei noastre pentru cineva pe care nu-l cunoaștem.
Pe el sunt 115 imagini, sunete ale naturii (valuri, vânt, tunet, păsări, balene), o oră și jumătate de muzică din toată lumea și saluturi în 55 de limbi, de la akkadiană, o limbă moartă de mii de ani, până la un dialect chinezesc de azi. Selecția a făcut-o, în 1977, o echipă condusă de astronomul Carl Sagan, de la Universitatea Cornell.
Printre cele 55 de limbi e și româna. Două secunde, vocea Sandei Huffman: „Salutări la toată lumea!”. Două secunde de română care azi sunt la o zi-lumină de Pământ. Le puteți asculta pe toate, una după alta:

Discul nu e un mesaj radio care așteaptă să fie prins de cineva. E un obiect, o placă de patefon, cu tot cu ac și instrucțiuni. Pe copertă sunt desenate cum se pune pe un pick-up, cu ce viteză se învârte și unde e Pământul, desenat față de niște stele care pulsează. Cine îl găsește trebuie să priceapă desenele și să-și construiască singur un aparat pe care să-l asculte.
Întrebarea de la care a pornit echipa lui Sagan e una bună de pus și la masa de seară: cum le explici cine suntem unor ființe despre care nu știi absolut nimic?
Unde se duce mai departe
Voyager 1 merge spre o stea numită Gliese 445, din constelația Girafa, aflată acum la peste 17 ani-lumină de noi. Peste vreo 40.000 de ani va trece la aproximativ 1,7 ani-lumină de ea. Sursele de energie ale sondei se vor fi stins de mult până atunci, iar instrumentele vor tăcea. Discul va merge mai departe, fără nicio garanție că îl va găsi cineva vreodată.
Ca să punem lucrurile în proporție: o zi-lumină pare enorm, dar cea mai apropiată stea de Soare, Proxima Centauri, e la 4,24 ani-lumină. Adică de vreo 1.500 de ori mai departe decât a ajuns Voyager în 49 de ani.
Cu copiii, la masă
Dacă aveți acasă copii curioși, uite trei întrebări care merg în seara asta:
- Ce ai pune tu pe un disc pentru extratereștri? Un sunet, o poză, un cântec, un cuvânt. Și de ce.
- Cum ai spune „bună” cuiva care nu știe nicio limbă de pe Pământ? Desenat, cântat, mimat.
- Dacă ar trebui să aștepți două zile răspunsul la fiecare întrebare, ce ai întreba? Asta îi face să se gândească de două ori.
Pentru cei care vor să continue cu mâinile, pe UrbanKID avem un tutorial vechi despre cum faci planete din baloane și hârtie, iar pentru temele la română, un pui de compunere pentru o scrisoare către un astronaut. Și, dacă tot vă uitați seara pe cer, calendarul lunii pline vă spune în ce fază e Luna azi.
Mie îmi place să mă gândesc că, undeva foarte departe, „Salutări la toată lumea!” încă merge înainte. Cu 61.000 de kilometri pe oră, către nimeni anume și către oricine.







0 Comentarii