- Nu-ți permiți să stai acasă? Întrebarea este primită mai ales de mămici și răspunsurile pot fi da sau nu. Dacă răspunsul este “da, nu-mi permit” se va ajunge la o discuție financiară și zău dacă vrea cineva în timpul liber să discute despre asta, dacă răspunsul este “nu, dar job-ul meu nu-mi permite să lucrez de acasă și îmi doresc să lucrez în continuare” se va ajunge la o discuție despre priorități și deși este clar pentru toată lumea că un copil este prioritatea numărul 1 argumentele vor degenera cu siguranță.
- Mi-ar fi prea dor de copilul meu să stau departe de el o zi întreagă. Chiar crezi că persoanei căreia îi zici asta nu-i e dor de copil?
- Una dintre cele mai mari probleme este că statul nu susține mamele care vor să stea acasă pentru copiii lor. Da, și asta știu cei care lucrează și sunt total de acord cu asta probabil, dar nu înseamnă că cei mici nu vor avea valori sau o personalitate puternică doar pentru că părinții lor lucrează.
- Nu știu cum reușești, cred că e așa de greu. Zău? E o întrebare sau o simplă presupunere, da, e greu, dar fac față, mulțumesc.
- Nu crezi că pierzi foarte multe momente importante? Toate momentele sunt importante atunci când vine vorba despre un copil, fie că vorbim despre diminețile petrecute împreună, serile sau momentele pe care le petrecem în pat, fără să ne spunem nimic.
Voi lucrați? Ce părere aveți? Ați auzit frazele de mai sus?
Vă las cu articolul complet pe huffingtonpost.com.
Sursă foto: Romana Correale/ Flickr.com.
„doar”?! 🙂
Asta era si ideea 😛
pot sa scriu un „raspuns”? 😀 Despre ce sa nu ii spui unui parinte care ingrijeste copilul full time?
Chiar te rugam 🙂
Am mai citit o data comentariile si nu vreau sa se inteleaga gresit, noi chiar sustinem parintii care renunta la job pentru „job-ul de parinte” acel „doar” era oarecum ironic. https://www.urbankid.ro/editorial/wow-mamica/sunt-mama-atat-n-alta-meserie-editorial-wow-mamica-16170
incercam un part time… nu toti angajatorii sunt de acord dar merita incercat. clar ca se diminueaza veniturile.. dar de cat sa stai departe de copil cel putin 10 ore, chiar mai mult (oricum programul de 8 ore probabil ca mai exista doar la stat), incerci un 4-6 ore. mi-as dori sa fiu „mama full time” dar acum nu este un moment bun, economic vorbind,… si oricum 4-5 ore copilul este la gradinita..
m-am razgandit, nu scriu nimic 🙂 Pentru ca genul asta de articole in loc sa ne uneasca, ne impart iarasi in 2 tabere opuse: „noi” si „ei”. Pe cine ajuta treaba asta?
Mi-ar placea in schimb sa vad o continuare despre ce SA II spui unui parinte care lucreaza, ca sa nu sa se simta atacat, sau nevoit sa isi justifice alegerile.