Jucării, dulciuri, reviste colorate, cărți de povești, somn suficient (altfel e morocănos din cale-afară). Par pregătiri pentru un drum lung cu mașina? Da, dar nu pentru asta ne facem planuri. Ci pentru chinuitoarea primă tunsoare.
Ați văzut cum sunt copiii mici când sunt tunși, nu? Sunt speriați, plâng ca din gaura de șarpe și au impresia că o să li se întâmple ceva îngrozitor. Adevărul e că o tunsoare proastă poate fi îngrozitoare, dar parcă nu merită să te consumi atât. Ia să îi întrebați de ce urăsc ei atât de mult foarfeca! Poate aflăm și îi convingem să nu le mai fie teamă. Sau ne conving ei pe noi să nu-i mai tundem.
Puiul vostru face la fel ca piticii de mai jos?
Voi unde îi tundeți pe cei mici? Cum au reacționat când au fost prima dată la frizer?
Uau! Si pentru noi este un chin mersul la frizer, terifiant, ingrozitor! Cum vede foarfeca, sau aude masina de tuns, gata! S-a terminat! Doua persoane trebuie sa-l tina ca sa poata frizerita sa-l tunda cat de cat. Nu iesim niciodata cu o frizura, intodeauna cu smocuri de par ici – colo. Nu tine nici o promisiune. Nu mai conteaza promisiunile: Ionut stai cuminte ca iti ia mama masinute, bomboane! Ash! Nimic! Am schimbat coaforul, am fost la masinute, am incercat acasa…. de fiecare data avem parte de aceiasi reactie – tipete, racnete, lupta pe viata si pe moarte cu frizerita! Este una din momentele pe care le aman cat pot! Concluzia este clara " Tunsul este o masura de tortura " 🙂