Pentru a vă convinge că merită să dați un ghiont copiilor voștri și să-i lăsați liberi la creație, vă propunem să citiți câteva povești spuse de copii în cadrul atelierului de improvizație Improvestea by Lumea lui MOMO
Coordonatori: Răzvan Ropotan și Mihai Băcăran
Autori/povestitori: copiii
 

Povestea 01/ Copilul amintirilor

Era odată un copil care se numea Copilul Amintirilor care avea șapcă mov și pantaloni portocalii și vorbea sâsâit.
Și el visa că era într-o pădure mare mare. Aici în pădure locuia un dinozaur. Dinozaurul avea țepi pe el și o limbă mare și roșie. Și dacă voia putea și să zboare.
Tot acolo în pădure se afla și un vânător rău care voia să prindă dinozaurul și voia să îl omoare cu o pușcă.
Vânătorul s-a apropiat ușor-ușor de dinozaur și a vrut să îl împuște. Dar tocmai atunci a căzut din cer un asteroid uriaș și l-a lovit peste pușcă și vânătorul s-a împușcat în picior.
Copilul Amintirilor s-a trezit și când s-a trezit s-a întâmplat exact ce se întâmplase în vis. Numai că la sfârșit vânătorul a apucat să îl împuște pe dinozaur în picior și abia apoi a venit asteroidul care l-a făcut să se împuște și să moară de tot.
Copilul Amintirilor l-a luat pe dinozaur și l-a bandajat. Și dinozaurul și-a făcut o casă într-un copac unde a făcut o mie cinci sute de ouă.
Și din cel mai mic ou a ieșit un om care era tot de aur.
 

Sfârșit.

 

Povestea 02/ Povestea minunată din 1601

Deci, părinților, principajul… dar ce spun eu aicia. Personajul principal se numește 1601. Mulțumesc mult. Mulțumesc mult, moșilor…
O-mie-șase-sute-unu este un șoarece care are o mie șase sute de ani. Și este fată. Șobolan-fată. Un șobolan-fată care s-a căsătorit cu un băiat. Ei locuiesc într-o cabană bântuită. Cabana are patru sute opt camere și deasupra scrie “MENCESTER”. Ha-haa! Și este foarte întuneric și foarte frig și mulți păianjeni.
Dar șoarecelui O-mie-șase-sute-unu îi place. Se joacă cu păianjenii. Sunt prietenii lui, numai că sunt veninoși numai pentru cine nu îi cunoaște. Ați înțeles?  Se joacă și cu liliecii-vampiri. Există, chiar există. Știm că există. Am văzut o dată unul. Sunt niște lilieci din ăia de trei metri, unul.
În casa bântuită sunt și niște animale ciudate, de exemplu: broscocor, struțo-cămilă și crocodilo-taur; cap-pătrat, adică un geam hipnotizat, adică dacă te uiți în el apare altcineva și apoi iese din oglindă pentru că vrea să te sperie, ah și încă ceva; un păianjen de farsă care a rămas acolo de când a fost odată o petrecere mare. Și câine-mătură. Și încă un păianjen cu trei capete care făcea „Hi-ho-ha-ha-haaaa”. Nu trebuie să vă speriați, așa râdea el. Și face așa pentru că e bucuros.
[Bun, dar ce legătură avea păianjenul cu trei capete cu șoarecele 1601?] Niciuna.
[Și asta e toată povestea?] Da.

Sfârșit.

 

Pentru înscrieri, completați formularul de mai jos: