Via request pe mail.

Un tânăr de data aceasta are de făcut o compunere cu titlul “Copilărie, dulce minune”. Văd că temele sunt din ce în ce mai inspirate… Eu una consider copilăria o “dulce minune” de când am crescut, când eram în ea nu-mi doream decât să mă fac mare. Dar să vedem ce poate ieşi cu o temă ca asta 🙂

Analiza subiectului: dacă e clar pentru toată lumea ce e copilăria, minunea poate avea mai multe înţelesuri… În funcţie de cum definiţi acest cuvânt, puteţi avea mai multe direcţii de scris compunerea. “Minune” poate însemna frumuseţe, mirare, miracol, suprinzător, neaşteptat, neobişnuit… [vezi www.dexonline.ro pentru toate definiţiile] Fiecare dintre aceste sensuri poate crea abordări diferite ale temei.
De asemenea, vă mai puteţi concentra pe cuvântul “dulce”, care la rândul lui vă poate da mai multe direcţii în care să vă scrieţi compunerea.

Pui de compunere 1 – cu dulce
Imaginează-ţi o făptură care se hrăneşte cu ce trăiesc oamenii. După fiecare secundă pe care o trăim, aceasta este recuperată de această fiinţă care se bucură de ea. Astfel, ea culege copilării trăite, sau tinereţi trecute, vieţi mature, bătrâneţi şi aşa mai departe. Fiecare perioadă pe care o încheie oamenii are o savoare diferită. Pentru această făptură, copilăria este o dulce minune.

Când scrii compunerea, descrie creatura asta aşa cum ţi-o imaginezi tu, explică în mod cât mai clar că ea nu fură vieţile oamenilor, ci se hrăneşte cu ce au trăit deja. Apoi, încearcă să te pui în pielea ei şi imaginează-ţi ce fel de copilării culege ea de la oameni, în ce fel fiecare clipă de copilărie este diferită, dar toate se aseamănă pentru că sunt foarte dulci şi minunate.

Pui de compunere 2 – tot cu dulce 🙂
Fă o listă cu tot ce-ţi place ţie la copilărie (joaca, prietenii, faptul că părinţii au grijă de tine, şcoala…). Apoi, pentru fiecare dintre lucrurile care îţi plac, încearcă să le găseşti asemănări cu tot felul de dulciuri. De exemplu, prietenii din copilărie sunt ca nişte bomboane colorate, cu multe arome şi multe forme, de fiecare dată când cunoşti pe cineva nou e ca şi cum ai descoperi un nou sortiment din pachetul de bomboane. Sau joaca poate fi ca un tort delicios cu mai multe straturi pe care abia aştepţi să-l devorezi. Sau grija părinţilor poate fi ca atenţia unui bucătar pentru prăjitura pe care a creat-o… şi aşa mai departe.

Poţi scrie apoi compunerea formulând frumos toate aceste asemănări (lista aia o faci doar ca să te ajute să te gândeşti) şi la sfârşit poţi trage concluzia că într-adevăr, copilăria e o dulce minune.

Pui de compunere 3 – cu minune
Porneşte de la al 4-lea pui de compunere despre toamnă, de aici. Înlocuieşte anotimpurile cu perioadele vieţii (copilărie, maturitate, bătrâneţe de exemplu), adaptând astfel ideea la tema ta. Când descrii cum face acel personaj copilăria, nu uita să zici ceva şi de “dulce” 🙂

Pui de compunere 4 – tot cu minune 🙂
Imaginează-ţi o planetă încă nedescoperită de civilizaţia noastră (inventează-i şi un nume), planetă locuită tot de oameni, dar unii mai deosebiţi… Ei se nasc bătrâni. Din prima zi a vieţii lor dau de greutăţi… reumatisme, sunt uituci, nu văd şi nu aud prea bine, se mişcă greu etc. Apoi îşi mai revin, dar ca adulţi trebuie să muncească, să alerge, să câştige bani şi parcă nu apucă să se bucure de lucrurile mărunte. Dar atunci când această perioadă se încheie, ei devin copii, sprinteni, veseli, jucăuşi, fără nicio grijă pe lume. Astfel pentru locuitorii acestei planete, copilăria este o dulce minune pe care fiecare om o aşteaptă cu bucurie şi nerăbdare.

Spor la scris!