Deși descoperită mult mai devreme, roșia a fost adusă în Europa abia la începutul secolului al 16-lea și nu a fost deloc bine primită în bucătării. Pentru început a fost folosită în scop ornamental, fiind considerată otrăvitoare (de fapt doar rădăcinile și frunzele plantei din care rodește roșia sunt otrăvitoare).
Prima rețetă tipărită care conținea și roșii datează din 1692 și provine din Italia.
Abia în 1797 Encyclopaedia Britannica anunța că roșia a ajuns să fie folosită în mod uzual în mâncăruri.
Insulele Canare sunt cel mai mare producător mondial de roșii – 200 000 de tone sunt exportate de aici, pentru Nordul Europei. De cea mai mare parte din export beneficiază Belgia, care se ocupă și de distribuția către vecini.
Astăzi se cultivă peste 300 de soiuri de tomate, de la roșii de dimensiuni foarte mici până la roșii care pot cântări până la 900 de grame fiecare.

Ce nutrienți conțin roșiile?

Roșiile sunt o sursă excelentă de vitamina C, vitamina E, acid folic și potasiu, vitamina A și vitamina K. Ele conțin deasemeni cantități mici de fibre, care ajută digestia, seleniu și magneziu.
Consumul de roșii ajută absorbția fierului din alimente care îl conțin, prin combinație cu vitamina C din roșii. Vitamina C se găsește în cea mai mare cantitate în lichidul gelatinos care înconjoară semințele.
Licopina, cea care dă roșiilor culoarea specifică lor, este un anti-oxidant conținut de roșii, cu efect chiar mai puternic decât vitamina C. Licopina protejează organismul împotriva cancerului, bolilor cardio-vasculare, proceselor degenerative, tulburărilor de metabolism și împotriva diferitelor intoxicații.
Licopina se absoarbe multe mai ușor de către micuți din roșiile coapte decât din cele crude.
Încercați să consumați roșiile în combinație cu alimente grase, cum ar fi uleiul de măsline, avocado sau pește gras (ton sau somon). De ce? Licopina din roșii este solubilă în grăsimi, ceea ce înseamnă că este mai bine absorbită de organism atunci când este consumată în combinație cu grăsimi de tipul celor recomandate mai sus.

Când pot introduce roșiile în alimentația copilului meu?

Roșiile sunt puternic acide, lucru care le face vinovate de reacții nedorite la bebeluși, cum ar fi iritații pe piele, în jurul gurii sau eritem fesier.
Există și persoane care au intoleranță la roșii (afecțiune care se manifestă prin vomă și respirație îngreunată), în concluzie multe posibile probleme de urmărit, pe care trebuie să le avem în vedere odata ce introducem roșiile în alimentația diversificată.
Citiți tot articolul și comentați pe Diversificare.ro.


Diversificare.ro vorbește mămicilor care vor să crească copii sănătoși. Scriem despre misterul diversificării alimentației, așa cum l-am cunoscut și înțeles noi, odată pornite pe drumul alternativ sau în tandem cu alăptarea. Chiar dacă a fost provocator, ne-am descurcat și vrem să împărtășim experiențele noastre cu mame care parcurg acum același drum.
 
Ne documentăm, experimentăm, scriem despre reușite gastronomice și nu numai.
 
Vă invităm să ne citiți, să ne povestiți întâmplările voastre și să ne provocați cu întrebări la care să vă răspundem cât mai documentat.

Sursă foto: jrsnchzhrs/ Flickr.com.