Din cauza timpului limitat pe care-l au părintii, în punga cu daruri se pot strecura şi jucării nesigure şi chiar periculoase pentru cei mici.
De curând am citit un articol despre zecile de amenzi date de ANPC magazinelor de jucării, iar principalele cauze ar fi etichetele jucăriilor cu informaţii incomplete sau eticheta în altă limbă decât română, muchiile prea ascuţite ale jucăriilor, materialele de proastă calitate şi zgomotul prea strident ori luminiţele puternice pe care le au unele.
Chiar şi pe site-ul Ikea.ro, pe home page există un anunţ prin care Ikea îşi invită clienţii care au cumpărat cortul pentru copii Busa să-l returneze pentru că firul metalic din care este alcătuit cadrul de susţinere s-a rupt în timpul utilizării, deci se poate întâmpla şi la case mai mari. Singurul sfat valabil este să aveți mare grijă atunci când puneți o jucărie în coșul de cumpărături și să fiți cu mare băgare de seamă la orice detaliu.
Am vorbit cu căţiva părinţi despre jucăriile periculoase şi care sunt factorii de siguranţă în alegerea jucăriilor şi iată ce am aflat:
Victor, un tătic de 35 ani, care are două fete de 9, respectiv 5 ani, spune că cea mai periculoasă jucărie este televizorul.
Maria (33 ani) crede că niciuna dintre jucăriile pe care le-a cumpărat nu s-a dovedit a fi periculoasă, asta şi pentru că a aplicat regulile, dacă copilul este mic (până-n 5 ani) nu îi iei puzzle-uri, pe motiv că poate înghiți piesele, nu îi cumperi nicio jucărie ascuţită sau cu blăniţă.
Irina (31 ani) spune că îi cumpără copilului ei de 2 ani numai jucării educative, destinate vârstei la care este copilul. Jucăria care i-a creat griji a fost un puzzle din lemn, iar problema a fost că atunci când cel mic nu era tocmai vesel arunca cu piesele prin casă, care puteau oricând să ricoşeze şi să-l lovească. Deci nu jucăria ar fi avut ceva, ci nu era adecvată copiilor mai mari de un an, care au perioade de furie. Încă o jucărie pe care a trebuit să o modifice (a astupat difuzorul) pentru a nu-l mai deranja pe cel mic a fost o carte cu difuzor care imita într-un mod real şi foarte tare sunetul animalelor.
Ania (26 ani) spune că în ultima vreme a avut probleme cu plastelina, în sensul că Magda (2 ani) făcea biluţe din ea şi şi le băgă în nas. Poate că jucaria este destinata unui anumit tip de activitate, dar copiii mici o pot folosi în moduri neaşteptate şi astfel poate deveni periculoasă.
Elena (28 ani) spune că se uita mult la materialul din care este făcută jucăria, dacă este din plastic, să nu fie unul subţire, care s-ar putea sparge în aşchii, în care cel mic s-ar putea răni şi recunoaşte că nu se uita la vopselurile cu care sunt pictate jucăriile, deşi ştie că unele ar putea fi dăunătoare.
Adelina (30 ani) are un copil de 8 luni căruia îi cumpără numai jucării compacte, fără părţi detaşabile.
Voi ce factori de siguranţă urmăriţi atunci când cumpăraţi o jucărie? Vi s-a întâmplat să cumpăraţi o jucărie care s-a dovedit a fi periculoasă?
Sursă foto: inhabitots.com.
