Știm deja că cel mai simplu se învață prin joc. Să încerci să îl înveți alfabetul pe cel mic, pur și simplu în ordinea literelor pare ilogic și fără sens. A, b, c… dar de ce?! Să îi dai un răspuns de genul “Pentru că așa e!” n-o să-l lămurească prea mult. Dar dacă îi zici o poezie amuzantă, cu rime și care include și alfabetul, deja se schimbă treaba.
Poezii pentru învățarea alfabetului:
a, b, c…
Alfabetul este bun
cã-ne-nvațã toate.
A- e apă cu sãpun!
B- e bunãtate.
M- e muncã, Z- e zel.
V- e voioșie.
Alfabetul, doar Gigel
În alt fel îl știe:
A- e-absențã pentru el
Și nemotivatã.
B- bomboanã caramel
C- e ciocolatã.
F- fondante-ar însemna
P- ghiciți?- praline.
Și așa, ce va urma :
S- sunt savarine.
De la A panã la zet
Pentru el se știe-
E întregul alfabet
O cofetãrie
Literele
A e o scară la un pom,
B e micul pui de om,
C e cerceluşul prins,
D e arcul meu întins,
E e piaptăn fără zimţi,
F e peria de dinţi
G, cercelul rupt uşor
H, o scară de-un picior
I, săgeată înţeleaptă
Î, spre ceruri se îndreaptă
J, un polonic cu supă
K, un lemn ce-o să se rupă
L, nuiaua s-a-ndoit
M, andrele de-mpletit
N, o treaptă înclinată
O e oul fiert îndată
P, pistol ce-n teacă-a stat
R, trăgaciu-mpiedicat
S, un şarpe ne-a cam supt
Ş, codiţa i s-a rupt
T, ciocanul l-am găsit
Ţ, un cui ne-a trebuit
U e-un leagăn, pot să sper
V e-o pasăre pe cer
X, un drum încrucişăm,
Z, o treaptă mai urcăm.
Azi literele toate
Le ştiu, pot scrie-o carte
Căci mi-au cântat în cor,
Mi-au spus povestea lor.
Poezii pentru învățarea numerelor:
1, 2, 3…
1,2,3, il stiti pe Moș Andrei?
1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru
1,2…5, și-a turnat și în opinci
1,2,…6, vine baba și-l descoase
1,2,…7, ba se supară și-l bate
1,2,…8, Moș Andrei se suie-n pod
1,2,…9, și gaseste multe ouă
1,2,…10 babei supărarea-i trece
Alunele
O alună, doua, trei
Veveriță, tu nu vrei?
Ba vreau patru, cinci sau șase,
Ca alunele-s gustoase.
Îți dau șapte, opt sau nouă
Dac-o să ne spui și nouă,
Când o sa mai vină-n coace
Iarna cu zece cojoace.
Mărul
Am un măr rotund-rotund
Și în el, ce se ascund?
O sămânță-două,
Ba trei dacă plouă,
Patru de-i răcoare,
Cinci dacă e soare
Șase-șapte-opt
Când mărul e copt.
În curte – de Iva Muncian
“Un cocoș și două rațe
Se-ncurcară în trei ațe.
Patru puișori golași,
Vreo cinci râme-ntind poznaș.
Șase căteluși de soi,
Zugrăvesc șapte pisoi.
Opt purcei cu râturi groase,
Cu nouă gâste fricoase,
Se bat pe zece lăptuci
Ce-au crescut printre uluci.
Poezii despre om și lumea înconjurătoare:
Degetele
Degetul mare pleacă la plimbare,
Arătătorul duce bastonul,
Mijlociul duce pardesiul,
Inelarul duce geamantanul ,
Iar degetul mic,
Nu duce nimic,
Fiindcă e pitic!
Zilele săptămânii
De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheamă Luni
Unu și cu unu-s frați
Cea de-a doua zi e Marți
Trei broscuțe saltă-n cercuri
Știi c-a treia zi e Miercuri
Patru greierași vioi
Cântă pân’ se face Joi
Cucu-nvață-a număra
Ziua-a cincea-i Vinerea
Cocostârcu-n apă stă
Ziua-a șasea-i Sâmbătă
Iar furnica harnică
Gătește Duminică
Zilele le știți pe toate
Dar să-mi spuneți câte-s: șapte!
Simțurile
Eu cu ochii dragi copii
Văd păpuși și jucării
Cu urechile oricând
Aud fiece cuvânt
Limba și cu cerul gurii
Îmi spun gustul prăjiturii
Degetele-mi spun și ele
De sunt moi chiflele mele
Iar cu nasu-adeseori
Sorb parfumul tot din flori.
Poezii despre animale:
Ariciul
Un arici cu ochii mici
Și cu bot catifelat,
Lângă gard s-a tupilat
Supărat că l-a plouat.
Iepurașul
Iepurașul meu iubit,
Cin’ te-ntrece la fugit?
Ai lăbuțe mititele,
Ochisori două mărgele,
Mustăcioare la guriță
Și un petic de codita.
Motănel
Toata ziua motănel
Stă cu lenea lânga el
Nu aleargă, nu muncește
Numai stă și lenevește.
Broscuța
O broscuta mititica
S-a suit pe-o pietricică
Și strigă în gura mare
Toți copiii la culcare.
Sursă foto: photogramma1 / Flickr
