De atunci a trecut multă vreme, dar în fiecare vară îmi aduc aminte de activităţile mele din vacanţa de vară de la ţară şi ţin să împărtăşesc şi să recomand câteva dintre ele.

Obligatoriu leagăn

De cum ajungeam la ţară îmi băteam la cap bunicul să-mi facă leagăn. Alegeam împreună cu el cel mai zdravăn nuc sau păr, mergeam cu să căutam funie şi scândură, iar mamaia îmi făcea rost de o păturică pentru a face şezutul cât mai confortabil. Atunci când leagănul era gata, ştiam că începe cu adevărat vacanţa la ţară.

Duşul afară

Apa la ţară se lua pe atunci ca si acum de altfel de la fântână, apă curentă nu a venit nici până în ziua de astăzi în sat. În loc de piscină, aveam o copaie în care bunica punea de dimineaţă apă, iar la orele după-amiezii era taman bună de îmbăiat. Apoi mai era şi duşul făcut în curte dintr-un butoi pus invers, care se încălzea la soare şi astfel reuşeam să fac un duş care-mi aducea cât de cât aminte cu cel de acasă.

Patul din grădină

De departe cea mai frumoasă amintire este cum scoteau bunicii patul afară din casa, îl puneau în grădină, sub un măr, scoateau plapuma, făceau un foc mocnit care să facă mult fum pentru a alunga ţânţarii şi ne culcau acolo, afară, în mirosul de fum combinat cu regina nopţii şi în sunete de greieri.

Câte bunătăţi poţi face cu nişte caise

Pe lângă colecţionatul sâmburilor de caise care erau mai buni ca migdalele de acum, puneam caise la uscat pe o scândură, iar deasupra aşterneam tifon. Într-o săptămână se făceau cele mai bune caise confiate, puţine ce-i drept, căci cineva nu avea răbdare să se coacă si dispărea în fiecare zi una câte una.

O altă minunăţie de mâncare era chisăliţa de caise, ceva care nu era nici gem, nici compot şi al cărei secret era să pui miez de sâmburi de caise.

Surprizele bunicii

Pe lânga casa unde-mi petreceam vacanţa, bunicii mai aveau o parcela de pământ unde era o grădină, o mică livada, o vie şi câteva rânduri de porumb. La prânz mamaia se ducea “la vie”, cum spuneam noi locului, să ducă bunicului de mâncare şi să ia iarbă pentru pui. Se întorcea cu un sac mare în spate plin de iarbă de toate felurile pentru orătăniile din curte, dar şi cu o tot felul de bunătăţi pentru noi, nepoţii. Găseam în sac pepeni galbeni, fructe, ştiuleţi de porumb pentru copt şi câteodată chiar şi pişcoturi sau cornuleţe de pe la babele pe la care se mai oprea în drum spre casă.
Am un sac de astfel de amintiri şi cred cu tărie că orice copil ar trebui să aibă experienţa unei vacanţe la
ţară.
Voi pe unde aveţi bunicii şi care este prima amintire care vă vine în minte când vă gândiţi la vacanţa de vară petrecută la bunici?
Surse foto: jaych1974/ Flickr.com și tonycanossa/ Flickr.com.