formare sau informare
Cât de des le spuneți “Te iubesc”?
Cât de des le spuneți celor mici că îi iubiți? Da, știu că se subînțelege că aveți aceste sentimente, este normal! Dar picii nu au de unde să știe lucruri pe care nu le spuneți, cum ar fi vorbele bune de laudă de exemplu!
Apropo de lăudat, specialiștii spun că dacă cei mici sunt certați în public de foarte multe ori (și când spun “public”) nu mă refer să-i certați în fața tuturor colegilor de la grădi sau în fața prietenilor lui (pentru că vreau să cred că acest lucru nu se întâmplă), ci de față cu alți părinți-prieteni de familie, copiilor li s-ar putea dezvolta teama de a socializa. Motivul ar fi că le va fi frică să nu facă ceva greșit și ulterior să fie certați în public.
Un alt lucru pe care unii părinți îl fac este să le explice piticilor cât de obosiți sunt ei după serviciu. Serios acum dacă voi ați avea vârsta lor nu ați înțelege că a avea un serviciu este un lucru cât se poate de rău, pentru că te transformă într-o persoană mereu obosită și serioasă? Și, bine, știu că există zile cu ședințe lungi în care chiar așa este, dar asta nu se întâmplă tot timpul și chiar dacă se întâmplă atunci când deschideți ușa apartamentului sau a casei unde vă așteaptă al vostru, încercați să uitați de terminarea raportului pentru ședința cu multinaționala ce va avea loc mâine, pentru că, la final, copilul este cel mai important nu contractul pe care este posibil să-l semnați.
Informare nu formare?
Sună ciudat, dar fiecare dintre noi avem o proprie personalitate, iar picii o au pe a lor. Dacă încercăm să fim alături de ei tot timpul, să nu îi scăpăm din ochi pentru nicio secundă îi vom transforma în… “noi” varianta cu mulți ani mai tănără…
Și eu sunt convinsă că nu vreți asta. Așadar, mai bine le spunem care sunt opțiunile dintre care au de ales, le prezentăm părțile bune și cele mai puțin benefice și îi lăsăm pe ei să decidă. Cu alte cuvinte, doar îi informăm, nu îi formăm!
Voi îi informați sau îi formați pe ai voștri?
Sursă foto: girius/ Flickr.com.