Cu cateva zile in urma am postat, pe un site de fotografie, o imagine cu un bebelus de 9 luni, care zboara pe un nor si se joaca cu arcul cu sageti al lui Cupid, muscand cu pofta dintr-o sageata. Titlul pozei: “Cupid in Love”. Poza a fost primita foarte bine de catre ceilalti fotografi, unul dintre comentarii mi-a atras insa atentia ” Faci ca lucrul cu bebelusii sa para atat de usor”. Mie chiar mi se pare usor, caci fac ceea ce-mi place, dar cunosc multi fotografi care prefera sa astepte 2 ore pana cand soarele ajunge in unghiul perfect pentru peisajul pe care vor sa-l suprinda, decat sa petreaca cele 2 ore facand poze unui bebelus buclucas.
De deasupra
In realitate, lucrul cu bebelusii nu este atat de simplu, dar poate fi foarte distractiv. Sunt cativa pasi pe care trebuie sa-i faci si lucrurile se simplifica foarte mult.
Cand zic bebelus, ma refer la perioada dintre 2 luni si aproximativ un an, perioada in care bebelusii nu mai dorm atat de adanc incat sa-i poti pozitiona cum iti doresti, perioada in care se misca non-stop si nu asculta indicatiile nimanui. Nu au invatat inca sa merga singuri si sa fuga de aparat, caci dupa aceea intram intr-o alta etapa. Pana atunci sa ne bucuram de bebelusul din fata noastra.
Primul lucru pe care il faci cu un bebelus este sa-i creezi un mediu simplu, in care sa fie in siguranta si unde sa-i poti da libertate de miscare. Cand zic un mediu simplu, ma gandesc sa scot din el orice element ar putea sa apara in poze si sa distraga atentia de la el: mobila, tablouri, mese, perne, cabluri, bibelouri…etc. Mediul respectiv trebuie sa aiba lumina buna, deci daca am o usa de balcon, sau un geam mare, am sa incerc sa-l creez cat mai aproape de ele. Trebuie sa am grija insa ca soarele sa nu bata direct prin geamul respectiv, astfel incat sa nu am pete de lumina. Daca am posibilitatea sa mut un fotoliu sau o canapea langa geam, am s-o fac si am sa rog un parinte sa stea tot timpul langa bebelus (fara sa apara in poze). Nu trebuie sa uit de siguranta bebelusului si nu imi doresc sa cada de acolo. O alternativa la canapea sau fotoliu ar fi o patura simpatica direct pe jos si acela va fi mediul in care bebelusul se poate misca in voie. In fund
Am creeat mediul, avem lumina necesara pentru poze, bebelusul este intr-o dispozitie buna…pai atunci sa ne punem pe treaba!
Incearca sa-l surprinzi din diferite unghiuri, chiar de deasupra lui, sau dintr-o parte si nu uita sa te cobori la nivelul ochilor lui. La varsta asta o sa-si piarda rabdarea repede. Un parinte, cu o jucarie atractiva, o sa i se para interesant pentru cateva minute. Eu una am grija ca parintele respectiv sa stea chiar langa mine, la nivelul meu, astfel incat bebelusul sa priveasca spre aparat.
Nu uita sa stai destul de aproape de bebelus, astfel incat elemente nedorite sa nu apara in poza. Pana la urma el este personajul principal, nu si piciorul de la masuta de sub geam.
La varsta la care poate sta pe burta si sustine capul, nu uita sa te cobori si tu pe burta, astfel incat sa-l prinzi de la nivelul ochilor. Daca poate sta in fund, sprijina-l de ceva si da-i o jucarica. Pozeaza-l cat este concentrat la ea, iar din cand in cand striga-l sa se uite la aparat. Daca faci si ceva haios, ai sa-i prinzi si un zambet din zbor. De obicei, la varsta asta, eu stau pe jos in fund, sa fiu cat mai aproape de nivelul lor. Cand se ridica in picioare lasa-l sa se plimbe tinandu-se de marginea de la canapea, sau tinand-o pe mama de mana, dar ai grija sa o cropezi pe mama din poza si sa-i lasi doar mana.
Si nu uita, bebelusii ar trebui pozati in fiecare zi, pentru ca in fiecare zi invata ceva nou!


Pe Burta