Sau mai bine zis…dor de duca…
Sunt un Rac veritabil. Imi place la casa mea, confortul si odihna de acasa nu se compara cu nimic altceva. De fiecare data cand plec pe undeva de abia astept sa ajung acasa, macar asa putin…Dar pe de alta parte as vrea sa fiu in miscare si in plimbare tot timpul.
Cand little miss era in burtica n-am stat nicio secunda linistita. Si m-am dus si m-am tot dus printr-o gramada de locuri. Nici acasa si nici in casa n-aveam stare. Ce planuri ne mai faceam noi…cum o sa mergem noi cu pitica noastra, pe unde o sa mergem…pe unde o sa colindam…
Ehh..dar planurile noastre au cam fost date peste cap 🙁 Ba de starea mea de oboseala, ba de agitatia Ioanei, ba de colicile ei, ba de teama mea de a mai iesi din casa ca plange copilul, ba ca nu e botezata si ca ar fi mai bine inainte sa plecam pe undeva sa asteptam sa facem botezul, ba de caldura, ba de ‘sfaturile’ primite de la tot felul de lumi…si uite asa si tot asa…s-au facut 2 luni si cel mai lung drum al Ioanei, a fost ici sa, langa Giurgiu – la o manastire. Drumul n-a fost prea lung dar eu am ajuns zombie acasa, cu un copil care a dormit in ziua aceea 2 ore din 12, cu ganduri negre ca de ce alti copii dorm afara si Ioana nu, ca de ce alti copii dorm in masina si Ioana nu si tot asa si tot asa…
A fost frumos la Manastire (biserica are hramul Sf. Ioan Rusul – protectorul Ioanei noastre 😉 ) – o oaza de liniste…frumos…
si inainte de a pleca de acolo :
Si totusi… vreau afara, vreau aer curat si racoros, vreau verdeata, vreau sa am mai mult curaj…
Tot astept sa treaca ‘perioada asta mai nasoala’…dar cat o sa mai astept? In curand ma trezesc ca tre sa-i dau de mancare..si atunci sa vezi Dana cum te cari cu toata casa dupa tine daca tre sa pleci undeva…
Vreau la munte…vreau la mare…vreau oriunde unde este pamant si verdeata si aer…
Ma bucur ca v-a placut la manastire. Voi ati vazut calugari acolo? Cica n-ar fi decat unul singur, si ala localnic, noaptea se duce acasa la parinti….
Obosita o sa tot fii, bagajul copilului o sa tot creasca pana pe la vreun an jumate apoi incepe sa mai scada in volum, la inceput o sa fie cam nasol cu diversificarea, eu aveam un mare stres, caram tot felul de chestii dupa mine si copilul manca 2 lingurite si gata:D
Noi am botezat-o pe Eva la 6 luni, ar fi fost extrem de ciudat sa nu iesim 6 luni din casa (sau doar pana asfinteste soarele, nu?), sau sa nu plecam nicaieri.
@andra_bell – a fost f frumos la manastire. da, am vazut si calugari pe acolo si am vorbit (cred) chiar cu staretul, care ne-a povestit una alta despre locul cu pricina. am inteles ca sunt vreo 5 calugari acum si asteapta sa mai faca loc pentru altii. cat despre calatorii…probabil ca o sa ma obisnuiesc cu oboseala si cu stresul si cu Ioana pe drum – asa cum m-am obisnuit cu Ioana acasa 🙂
O sa vezi ca o sa fie bine si da, chiar ca vei cara toata casa cu tine. Eu am 2 baietei. Unul de 2 ani si 1 luna si unul de 5 luni :D:D:D Anul trecut am fost la mare cu cel mare (cand l-am conceput pe cel mic)si aveam asa (pentru plaja, numa’): carucior, umbrela de plaja, piscinutza de bebei (sa stea pe langa noi…. asa as fi vrut), jucarii, paturici si paturele, plus vase pentru laptik, jucarii de casa :D:D:D Asta n-ar fi nimic… nu va mai fi niciodata ca inainte: vei sta cu ochii pe copil, vei face cu randul cu tati, ca sa intri si tu in apa, te va preocupa mai mult papika lui decat pizza ta, vei vedea din nou cum alti copii stau cuminti la masa si papa ce le da mama lor in timp ce al tau mai scuipa din cand in cand si mai des scuipa in jur… poate dak vrea sa bea din paharu’ lui tati….si nu primeste… se tavaleshte umpik pe jos, asa de efect… si dak vrea poate sa faca si temenele sau matanii, sau ce vrei tu, urland in gura mare ca din gaura de sharpe :))))))))))))))))))))))) Nu, nu se mai compara cu nimic din ceea ce a fost inainte… de tihna de pe prosopul tau fara un fir de nisp (acum vei avea si in urechi), cu pleactu’ de pe plaja cand nu mai poti respira tu (acum trebuie sa te tirezi ca sa nu se arda bb) cu mersul in apa cand crezi tu si cand vrei tu… acu’ tre sa astepti sa faci cu randu…. heheheeeeeeeeeeeeeee. Nu vei mai putea gusta nika nika din ceea ce era! Ia sa vezi cand creste ce oboseala! si bb vrea afara! in parc! si tre’ sa stai cu okii cat cepele… k se mishka… de colo colo si mai ales unde nu-ti convine tie…. (in spatele leaganelor in care se dau pushtii mai mari cu viteza – cand vei avea senzatia ca acum o sa-l mature… sau linge pe furish vreun cosh de gunoi… mai baga si mana prin el sa vada ce-i acolo…..) Sau sa-l urmaresti sa nu se joace cumva cu peria de WC prin par… doarca seamana putin cu peria ta de par… Atunci da, obosita cum vei fi, v trebui sa alergi dintr-un coltz in celalalt al parcului :))))))))))))))) Doamne! vreau sa am liniste! DA!!!! dar nimic nu se compara cand isi pune mana pe fatza ta si te mangaie si spune “mami” cu voce de copilash… Nu mai tanji dupa iesit! Bucura-te de fiecare clipa de bb… ca peste fo catziva ani o zice: mami, tu mergi mai in fatza sa nu vada prietenii ca merg cu tine pe strada!
Pupi la gogoshika mika!
P.S. Mi-a placut filmuletzul cu fiecare barza are norul ei (fiecare pui, cu mama lui)… cre’ ca la mine a venit barza cu casca!:))
@Roxana – probabil ca va fi cam asa…
O singura mentiune am la ce ai zis tu – treaba cu iesitul – tanjesc sa ies (mai ales din casa) cu Ioana…nici n-am indraznit sa visez sa ies singura. Deci era vorba de scapat de stresurile din capul meu si indraznit sa plecam in mici vacante cu copchilul.
🙂 Da, Dana, tot de copchii vorbeam!:)))) dar iesi! macar la munte! Eu maine plec la mare cu bbicii! Cel mic are 5 luni dar cu prematuritate de 3:) deci arata si se comporta ca un bb de 2 luni! Nu este botezat dar plec! Nu are decat primele vaccinuri (cele din spital si cele de la 2 luni – care s-au facut la 4 luni datorita greutatii lui mici)…. e mic, mic, lapte nu mai am…. ca am ramas fara datorita timpului indelungat in care a stat in spital pana a crescut si el umpik…. asa ca stiu ce ma asteapta: biberoane, lapte praf, apa plata, ibric si toate cele de sterilizat si …. multe multe… dar plec! Si trec si peste babismele si superstitiile care ma inconjoara de cand s-a aflat ca pleccccccccccc cu copil nebotezat! Ete si?!?!s-a mirat de el un cartier intreg. Nu era botezat, nu era nici macar marcat cu rosu….. nici macar n-a stranutat! Ashea k plec! Te sfatuiesc sa faci la fel! 😀 dak nu la mare (unde plec io) macar la munte… undeva linistit si cu aer curat:) K de botezat, botez in toamna! Doar n-o sa tzin plodu’n casa pana la toamna?!?!?!
@Roxana – super tare! bravo voua ca plecati 🙂 Ne luam si noi inima in dinti si plecam saptamana viitoare la munte, pe langa Voineasa. Si in septembrie vrem sa merem la mare. Sa avem succes 😀