Ahhh…a fi părinte. Nu există meserie mai complexă, mai plină de satisfacţii şi, pentru cei oneşti, mai plină de ore de oboseală şi muncă neîncetată decât a-ţi creşte copilul. Sentimentele de dragoste, uimire şi împlinire pe care un copilaş ţi le poate provoca sunt completate de necesitatea permanentă de atenţie şi efort, de a suporta gălăgia şi inflexibilitatea, fapt ce conduce fiecare părinte – valabil şi pentru cei care nu vor să recunoască – în culmile nevoii de o pauză.
Şi, în ciuda a ceea ce cred părinţii, îndrumaţi, deseori fără voinţă, de către revistele de specialitate sau de sfaturile celor din breaslă, nu trebuie să vă simţiţi ruşinaţi dacă aveţi nevoie de o pauză; de fapt, una, două sau 100 de astfel de pauze împrospătează rezervele secătuite de energie părintească. Dacă te simţi terminat, fără inspiraţie sau chiar înfuriat fă câţiva paşi de lângă copii pentru câteva momente şi tratează-te cu un mult meritat răgaz. Mai jos sunt câteva sugestii (asta în cazul în care încă citeşti articolul şi n-ai zburat deja afară pe uşă):
Fă o plimbare (chiar şi învârtindu-te în jurul blocului). Exerciţiul fizic completat de schimbarea de peisaj îţi încarcă imediat bateriile. Ştim că e plăcut să îi iei şi pe cei mici cu tine, dar e şi mai agreabil ca uneori să mergi fără să fii nevoită să te opreşti la fiecare căsuţă poştală sau gură de canal.
Sună un prieten. Bunicii adoră să petreacă timpul cu nepoţeii. Părinţii, socrii (mătuşile, unchii sau prieteni de familie) care stau prin apropiere sigur vor accepta să îi supravegheze pe cei mici dacă vei apela la ei. Bunicii şi nepoţeii se vor distra de minune povestind sau jucându-se, iar tu vei avea şansa mult aşteptată a unui tur de bloc sau (destul de tristă) de a ataca mormanul de rufe.
Citeste tot articolul aici : Take Five: Why It’s Okay to Take an Occasional Break from Your Children
Sursa foto : urbanlegend / Flickr.com
