Asta au vrut să descopere mai mulți cercetători, dar discursul psihologului Alison Gopnik ne-a impresionat mai mult decât ar fi făcut-o orice studiu cu rezultate extrem de exacte. Ea a încercat să găsească un răspuns clar la întrebarea: copiii iau decizii bazate pe anumite lucruri pe care le știu sau iau decizii fără să aibă un anume motiv în spate?
Cum a reușit Alison să ajungă la un răspuns? Simplu: a așezat în fața unor copii de 15 și 18 luni un bol cu broccoli și un alt bol cu biscuți în formă de peștișori (știți voi, biscuiții aceia mici și sărați, delicioși și deloc sănătoși) evident că toți copiii, indiferent de vârstă, au ales să ronțăie din bolul plin cu biscuți! În timp ce piticii ronțăiau din biscuiții delicioși domnișoara care a adus cele două boluri a gustat din broccoli și s-a prefăcut că îi place și apoi din biscuiți și a dat de înțeles că nu-i plac biscuiții de nicio culoare. Ce au făcut cei mici atunci când domnișoara i-a rugat să le ofere orice din cele două boluri? Copiii de 15 luni i-au oferit din biscuți, deși ea a dat semne că nu-i plac, dar pesemne că știau ei că aceia sunt mai gustoși pentru oricine. În schimb, piticii de 18 luni i-au oferit broccoli! Concluzia? În doar trei luni, de la un an și cinci luni la un an și opt luni, copiii încep să-și dea seama ce își doresc cei din jurul lor și încep să conștientizeze ce ar trebui să facă pentru a-i ajuta.
Întreg discursul lui Alison Gopnik despre studiile sale un pic mai jos:
Voi când v-ați dat seama pentru prima dată că ai voștri vă înțeleg și încearcă să vă ajute într-un anume scop?
Sursă foto: paparutzi/ Flickr.com.
