Infecțiile urinare la copii pot apărea la orice vârstă, iar semnele pot varia foarte mult în funcție de cât de mic este copilul. Dacă identificăm la timp simptomele și cerem ajutorul medicului, putem evita complicații nedorite și putem sprijini sănătatea micuților noștri.
În acest articol explicăm motivele apariției infecțiilor urinare la copii, principalele semne după care să ne orientăm, metodele de diagnostic, opțiunile de tratament și modalitățile de prevenție. Informațiile vă ajută să luați decizii rapide și informate atunci când suspiciunea unei infecții urinare apare la copil.
Anatomia tractului urinar la copii
Tractul urinar la copii are patru componente majore: rinichi, uretere, vezică urinară și uretră. Rinichii filtrează sângele, producând urină. Ureterele transportă această urină spre vezica urinară, unde se stochează până copilul simte nevoia de a merge la toaletă.
Uretra este canalul prin care urina părăsește organismul. La fete, uretra are o lungime mai scurtă față de băieți, ceea ce favorizează intrarea bacteriilor. De exemplu, la o fetiță de patru ani, distanța redusă dintre vulvă și anus permite bacteriilor să pătrundă cu ușurință, mai ales dacă nu se respectă igiena după folosirea toaletei.
La băieți, în primele luni de viață, infecțiile urinare pot apărea mai des, în special dacă există anomalii de dezvoltare, cum ar fi fimoza severă sau alte modificări ale tractului urinar. Astfel de particularități ne arată cât de important devine consultul medical atunci când observăm simptome neobișnuite.
Cauzele infecției urinare la copii
Cel mai des, Escherichia coli cauzează infecția urinară la copii, această bacterie provenind din zona perineală. Alte germeni, ca Proteus, Klebsiella sau Enterococi, pot genera infecții mai ales la copiii cu imunitatea scăzută sau la cei care petrec mult timp în grupuri mari. Infecția apare când bacteriile pătrund prin uretră și ajung în vezica urinară.
Mai jos găsiți factorii care favorizează apariția infecției urinare la copii:
- malformații congenitale ale tractului urinar (ex: reflux vezicoureteral);
- igiena inadecvată (la fete, ștergerea din spate spre față, la băieți nespălarea corectă sub prepuț);
- constipația (de exemplu, un copil cu scaune rare poate dezvolta infecții urinare recurente);
- utilizarea de scutece sau lenjerie sintetică, mai ales la copiii activi sau în timpul verii;
- hidratarea insuficientă, ce determină o urină concentrată;
- vârsta mică și expunerea la colective de copii (creșă sau grădiniță).
Tipuri de infecții urinare la copii
Infecțiile urinare se grupează în funcție de localizare și severitate:
- infecții ale tractului inferior: afectează vezica (cistită) și uretra; se manifestă frecvent prin urinări dese sau disconfort la urinare;
- infecții ale tractului superior: afectează rinichii (pielonefrită); apar simptome mai accentuate – febră mare, dureri abdominale și stare generală proastă.
Simptomele infecției urinare la copii
Semnele infecției urinare pot arăta diferit în funcție de vârstă.
La sugari și copii sub 2 ani
- febră persistentă, aparent fără cauză;
- plâns excesiv, iritabilitate;
- refuzul alimentației;
- vărsături sau scaune moi;
- urină închisă la culoare sau urât mirositoare;
- modificări ale stării generale (letargie, apatie).
La copiii mai mari de 2 ani
- usturime sau durere la urinare;
- urinare frecventă, inclusiv nocturnă;
- dureri abdominale sau lombare;
- prezența sângelui în urină;
- miros neplăcut al urinei;
- febră și/sau frisoane.
Dacă cel mic acuză astfel de simptome, programează-te online o întâlnire cu specialiștii din departamentul de Pediatrie de la Memorial România!
Cum se stabilește diagnosticul?
Medicul analizează simptomele și efectuează un examen fizic. Pentru confirmare și pentru identificarea germenului responsabil, recomandă teste de laborator precum:
- sdumarul de urină: indică prezența leucocitelor, nitriților sau a hematiilor;
- urocultura cu antibiogramă: ajută la identificarea bacteriilor.
La sugari, recoltarea optimă se face cu ajutorul pungilor sterile sau prin cateterizare, pentru a preveni contaminarea probei. La copiii cu episoade recurente sau simptome severe, medicul poate recomanda:
- ecografie renală: oferă informații despre structura rinichilor și a vezicii;
- uretrocistografie: ajută la depistarea refluxului vezicoureteral;
- alte investigații (scintigrafie renală, CT sau RMN), în cazuri complexe sau nereceptive la tratament.
Tratament pentru infecția urinară la copii
Scopul tratamentului este eliminarea infecției, reducerea simptomelor și prevenirea revenirii bolii sau a complicațiilor.
Terapia cu antibiotice
Medicul recomandă antibiotice pe baza rezultatului de la urocultură. Tratamentul diferă în funcție de severitatea infecției:
- pentru cazurile ușoare (cistită), se folosesc antibiotice orale;
- în formele complicate sau la sugari sub 6 luni, poate fi necesară administrarea intravenoasă în spital.
Respectați durata tratamentului (5-14 zile, conform indicației). Nu opriți antibioticul înainte de finalizarea curei, chiar dacă simptomele dispar. De exemplu, o întrerupere a tratamentului la jumătate poate duce la revenirea infecției sau cauza rezistență bacteriană.
Simptome și îngrijire suplimentară
- hidratarea ajută la eliminarea bacteriilor; copilul ar trebui să bea suficiente lichide;
- medicul poate recomanda medicamente pentru scăderea febrei sau reducerea durerilor.
Internarea
Devine necesară dacă:
- copilul are infecție severă (ex: pielonefrită cu febră mare sau deshidratare);
- vârsta mică nu permite administrarea orală a medicamentelor (de exemplu, sugar sub 6 luni care refuză să mănânce).
Infecțiile urinare la copii sunt mai frecvente decât am putea crede și nu trebuie niciodată ignorate. Identificarea timpurie a simptomelor, igiena corespunzătoare și respectarea tratamentului recomandat de medic sunt pași esențiali pentru vindecare și prevenirea complicațiilor. De asemenea, controalele periodice și investigațiile suplimentare pot oferi o imagine clară asupra sănătății aparatului urinar, mai ales în cazul infecțiilor recurente.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Dacă cel mic se confrunți cu simptome neplăcute, adresați-vă cât mai curând unui medic. Numai acesta este în măsură să îi evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau măsurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
Surse:
https://kidshealth.org/en/parents/urinary.html
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12415-urinary-tract-infection-childrens
