Chiar e vacanta! Am timp sa citesc! Unul din factorii care imi permit citirea este ca little miss doarme ziua mai mult si mai legat (nu ma mai cheama la ea la juma de ora – 40 de minute). Alt factor este lipsa (voita) a televizorului. Dupa cina si culcarea domnisoarei ma retrag la racoare, in dormitor si citesc la lumina lanternei (ca sa nu deranjez odorul adormit). Apoi nu mai fac de mancare (dimineata, la pranz si seara) – cateodata mai ajut si eu pe ici pe colo dar oricum, nesemnificativ. De fapt am mai mult timp. De cele mai multe ori exista o persoana (aka o bunica) ce hraneste copchilul (dimineata, la pranz si seara) si inca o persoana (aka un bunic) care plimba copchilul prin curte, pe la nisip, pamant, ierburi, verdeturi, copaci etc. Si chiar daca domnisoara vrea sa ma vada tot timpul sa fie sigura ca nu am plecat (o mica trauma se pare de la mersul meu saptamana trecuta la kangoo jumps – aerobic) si se mai agita si vrea numai in brate (cand o supara ceva – probabil maselele) timpul de stat cu ea s-a micsorat fata de cum era in Bucuresti. Chiar incep sa ma relaxez, chiar incep sa simt cat de bine e sa ai un ajutor… Trebuie sa-mi reincarc bateriile pentru ca in septembrie ne asteapta o mare aventura (in 3 – de fapt 6). Plecam cu Dobrestii (toti, seniorii si junioarele) pentru 3 saptamani, prin Spania si Portugalia…asa ca o sa fie probabil foarte frumos si mai mult ca probabil (daca exista asa ceva) foarte obositor 🙂
Pana atunci ma rog sa mearga internetul sa mai citesc un blog sau doua si… citesc…