E simplu, învățați voi cum să “predați”. Nu e foarte greu și ai avantajul că în voi are încredere. N-o să-i fie frică. Poate că n-o să se arunce direct în piscină cu cel mai mare elan, dar o să știe că tot ce îi ziceți e bine. Așa că dacă piticul are peste 4 ani, gata cu colacul, trebuie să fie viteaz.
Așadar, pașii de predare sunt:
Dați-i încredere și aveți răbdare. Chiar dacă voi înotați de 20 de ani și totul pare simplu, ei bine, nu prea e. E totuși un mediu nou în care trebuie să se descurce și nimic nu funcționează cum sunt ei obișnuiți. În situația ideală, puiului îi place să se bălăcească și să stropească în stânga și în dreapta. Dacă nu e așa, începeți cu asta, jucați-vă la mal sau într-o piscină cu apă mică cât de mult puteți. Dacă încă îi e frică, aduceți jucării, chemați rude, prieteni, cățel și arătăți-i ce frumos și distractiv e în apă.
Multe jocuri în care să îl susțineți. Țineți mâinile sub cel mic și spuneți-i să dea din mâini și din picioare ca și cum ar înota. Sigur a văzut la alții care sunt mișcările, o să știe cum să facă. Multor copii le place să se joace de-a oamenii mari și să facă exact ce fac ei. Când credeți că e pregătit, țineți-l doar de mâini și spuneți-i să dea din picioare. Apoi jucați-vă de-a pluta, tot la fel, cu mâinile sub el și provocați-l să stea nemișcat 5 secunde sau mai mult. Niciodată să nu îl luați prin surprindere, retrăgându-vă mâinile de sub el. Scopul exercițiilor e să se obișnuiască să stea în apă, nu să se sperie și să fugă pe uscat urlând că nu mai vrea niciodată să înoate.
Copiii se feresc să apropie fața de apă. E și normal, că doar le intră apă în ochi, nas, urechi. Dar e iar chestiune de obișnuință și se poate exersa și acasă când face baie, jucându-vă de-a scafandrii. Unii copii tot au tendința să respire sub apă și se trezesc apoi că îi ustură nasul. La mare sau în piscină, faceți exerciții pentru întoarcerea capului, tot cu susținere, de data asta de șolduri, ca să aibă loc să își miște mâinile.
Și dacă tot am ajuns la mâini, ia să vedem ce trebuie să facă ele. De obicei, e foarte ușor pentru pitici să dea din picioare, greul vine când trebuie să coordoneze mișcarea asta cu cea a brațelor. Deci mâna dreaptă întinsă în față, mâna stângă lângă picior. Dreapta pleacă în jos, într-o mișcare rotundă, stânga se ridică și vine în față. Trebuie să respire atunci când mâna este în dreptul piciorului, îndreptând fața în direcția respectivă. Probabil că o să uite mai mereu de pasul ăsta la început, pentru că sunt o groază de lucruri la care trebuie să fie atent. O glumă care o să îi aducă aminte de asta e să îi spuneți că e ca un balon, dar trage aer e mai ușor și apa îl tine la suprafață.
Înainte de fiecare pas, arătați-i voi exact cum se face. Fiți relaxați și încurajați-vă cu gândul că înotul se ține minte toată viața, nu va trebui să treceți de două ori prin asta. Și exersați până obosiți. Și apoi când sunteți odihniți, luați-o de la capăt. Bine că procesul de învățare nu doare, cum se poate întâmpla la bicicletă sau role 
Sursă foto: DeaPeaJay / Flickr
Interesant articol!