Dacă cele mai multe dintre metodele de educație sunt bazate pe un anumit curriculum, metoda Harkness nu are o ideoogie bine pusă la punct, ci mai degrabă o piesă de mobilier importantă. Da, nu glumim. Edward Harkness a fost un filantrop care a lucrat în domeniul petrolier și crede că cel mai important atunci când este vorba despre educația copiilor este să se folosească o masă mare și ovală, la care studenții să stea alături de colegii lor și de educatori. La această masă, subiectele sunt discutate, nu predate, fiecare având dreptul să-și spună punctul de vedere și să întrebe atunci când ceva i se pare ciudat sau nu poate înțelege ori acoperi un anumit domeniu.

metoda HarknessAstfel, Harkness este de părere că studenții își pot forma opinii, pot refuza anumite teorii și pot crește din punct de vedere al informației.

Totul a pornit în anul 1930, când Harkness a donat o sumă mare de bani către o școală privată din New Hampshire (Phillips Exeter Academy) singura condiție fiind ca banii să fie investiți în a implementa o nouă metodă de educație, care să implice activ elevii ca parte din procesul de învățământ. Cu clase de cel mult 15 studenți, fiecare copil reușea să înțeleagă și să-și exprime punctul de vedere în timpul orelor de curs, fără teama de a fi redus la tăcere și cu credința că are drepturi egale, dat fiind faptul că se afla la o masă ovală, unde nimeni nu are mai multe drepturi decât altcineva.

Cadrul intim obliga atât profesorii, dar mai ales studenții să-și preia responsabilitatea asupra a ceea ce spun, dar încuraja foarte mult opiniile personale și discuțiile libere pe temele date.

Lăsând la o parte faptul că libertatea totală a discuțiilor se poate plia la orice materie predată, ceea ce face ca această metodă să fie una utilă este faptul că fiecare student este văzut ca un individual care are dreptul, ba chiar este încurajat, să aibă o proprie opinie depre un anumit lucru, nu să rețină automat niște informații pe care le va uita în timp scurt. Discuțiile libere dezvoltă și simțul critic, dar și creativitatea studenților, iar metoda este folosită cu succes în multe instituții de învățămând prestigioase, precum St. Paul’s School (Concord, NH), Philips Exeter Academy, The Lawrenceville School, The College Preparatory School, Middlesex School, Hopkins School, Wellington College, Berkshire, Sidwell Friends School, St. Paul Academy and Summit School sau The Ensworth School (Nashville, TN).

Vouă cum vi se pare ideea? Credeți că ar ar aduce beneficii o astfel de schimbare în sistemul românesc de învățământ?

Sursă foto: Tereza Kovarova/ weheartit.com.

Comentarii prin Facebook (recomandat)

comentarii

Pin It on Pinterest

Share This