Vă povesteam săptămâna trecută despre homeschooling și despre beneficiile pe care le are această formă de învățământ atât pentru părinți, cât și pentru copii. Sunt convinsă că există și păreri contra, este și normal să fie așa, tocmai de aceea ar trebui ca părinții să aibă libertatea de a alege, de a alege între mai multe forme de învățământ, mai multe programe și mai multe modalități de predare, nu de a accepta singura variantă pe care ne-o oferă statul iar atunci când vrem ceva diferit să nu ne întrebăm mai întâi despre pro și contra, ci să ne întrebăm dacă este legal.

Homeschooling în România

Homeschooling în România se limitează, din păcate, la anii de grădiniță și la eventuale meditații sau programe extrașcolare. De ce? Pentru că la noi educația de acasă, la domiciliu, se realizează doar în cazul în care copiii nu se pot deplasa dintr-un motiv sau altul, la unitățile de învățământ la care sunt înscriși sau arondați, după caz.
Am refuzat să cred asta și am luat legătura cu cei de la Inspectoratul Școlar București care la întrebarea: Există solicitări de la părinți pentru homeschooling, pentru educația la domiciliu? Mi-au răspuns cu: da, sunt aproximativ 40 de copii care învață la domiciliu, toți acești 40 de copii au probleme de sănătate care nu le permit deplasarea la școală…
“Învățământul primar este gratuit și obligatoriu” spune legea, iar acest obligatoriu înseamnă în cuvinte simple că nu avem voie să nu ne dăm copiii la școală. Asta nu ar fi o problemă, dar nu avem de unde să alegem, ci trebuie să ne limităm la școlile pe care le susține statul, școlile care (cu puține excepții) oferă același sistem, aceeași programă prăfuită și de multe ori cadre didactice prea puțin plătite și la fel de puțin implicate. Potrivit celor de la Asociația de Părinți legislația prevede și sancțiuni pentru părinții care refuză să își dea copiii la școală sau care aleg o altă metodă alternativă pentru prezentul și viitorul copiilor lor, pentru că această metodă alternativă este echivalentul a “fără educație” pentru statul român.

Dar învățământul la distanță în altă țară?

Putem spune că este o “portiță” dar trebuie să ținem cont de multe lucruri și toate duc din păcate către eșec. Asta pentru că legea învățământului din România prevede faptul că în ceea ce privește clasele primare totul trebuie să se facă la “zi” ca și formă de învățământ, iar cele mai multe școli din afara granițelor vor oferi diplome pe care scrie că învățământul este unul la distanță sau online. Asta ca să nu mai pun la socoteală faptul că unitățile de învățământ alese ar trebui să fie unele recunoscute de Ministerul Educației de la noi, pentru a fi totul în regulă. E complicat și riscant…
La final, vă las cu un clip despre homescooling cu Taylor, care a învățat de acasă de la vârsta de 13 ani.

Sursă foto: rafiq s/ Flickr.com.