Ati patit vreodata sa fiti atat de ragusiti incat sa nu puteti vorbi, doar sopti? Stiti ce efect are asta asupra copiilor? Este minunat. Nu poti sa ridici glasul, nu poti sa strigi, da, nu poti sa tipi (chiar daca iti vine sa urli cateodata).  Incapacitatea de a-ti folosi vocea te face sa vorbesti domol, calm, mult mult mai incet decat de obicei. Si culmea…fix atunci copiii sunt mai atenti la tine, chiar te asculta. Si in casa e mai multa liniste si pace. Copilul mare nu mai tipa la cel mic ci vorbeste mai calm. Cand se intampla cate una cate alta – care odata ti-ar fi scos flacari pe nari, acum nu poti decat sa te pui jos, langa ei, ca sa te auda, fireste, ca nu poti sa strigi la ei din cealalta camera, si totul se calmeaza. Incapacitatea ta de a vorbi sau de a vorbi foarte incet face ca atunci cand unul dintre copii tipa, urla sau vorbeste mai tare tu nu poti sa vorbesti peste el ca sa te auzi, pentru ca pur si simplu nu poti.
E nasol, da, stiu, sa ajungi sa fii bolnav ca sa iti dai seama ce aiureli iti ies pe gura si la ce intensitate. De ce trebuie sa ai o laringita ca sa iti reconsideri atitudinea, glasul, intensitatea vorbelor, chiar toata starea ta…?
Nu mai cred in kharma (legea actiunii si reactiunii – adica ai ceea ce meriti, dupa fapta si rasplata). Cred ca putem depasi acest nivel al pedepsei si autopedepsei si putem sa facem schimbarea, putem sa depasim starea, conditia fara suferinta. Dar pe cuvant ca nu pot sa nu ma gandesc ca dupa o perioada agitata pentru toata lumea si incarcata emotional, in care toti am cam scapat prin balarii…nu pot sa nu ma gandesc ca aveam nevoie de o laringita care sa ma aduca cu picioarele pe pamant, sa ma domoleasca, sa reduca din intensitatea trairilor din ultima perioada. Daca altfel n-am stiut sa procedez, corpul meu mi-a transmis semnale dar eu nu le-am ascultat…acum a zis ca am nevoie de … liniste! Si linistea exterioara incepe cu cea interioara. Si culmea este ca oricata galagie, oricat planset si furie ar fi in preajma mea (si aici vorbesc despre copii, fireste), faptul ca am incetinit ritmul si intensitatea glasului ma ajuta sa imi pastrez linistea aceea de care am nevoie sa functionez, pe termen mediu si lung.
Nu va doresc o laringita, dar daca vedeti ca ati luat-o pe aratura, faceti un exercitiu de liniste si cuvinte mai putine. Faceti un exercitiu de vointa. Este greu ca in momentele in care ratiunea nu mai functioneaza pentru ca emotiile sunt prea puternice sa iti mai exerciti vointa (chiar si cercetatorii zic asta….). Aici va propun sa incercati sa scoateti furia, nervii, frustarea intr-un mod mai constructiv (si mai “curat) – de exemplu: puteti tipa in perna sau rupe niste ziare sau urlati cu capul sub dus…ceva care sa va descarce de intensitatea emotiilor si sentimentelor prea mult acumulate. Ignorarea lor si faptul ca va propuneti sa: fiti calmi, sa aveti vointa, sa nu va enervati etc nu cred ca este suficienta. Poate pe termen foarte scurt…
Asadar, va doresc sa aveti o iarna fara raceli, fara viroze, fara laringite sau alte somatizari. Si… va doresc … liniste.