Born Abroad este o campanie care adună povești despre nașteri din întreaga lume. Sunt experiențele unor mame românce care au nascut în străinătate. Pe toate le cunosc, îmi sunt prietene vechi, colege de școală generală, de liceu sau facultate, colege de muncă sau fete pe care le-am cunoscut întâmplător, dar am ramas prietene. Am adunat poveștile lor într-o serie de articole pe care le voi publica săptămânal, cu convingerea că vor fi de ajutor mamelor din Romania să afle cum este nașterea în alte țări.

Am început călătoria virtuală prin lume cu nașterea povestită de Cristina, din Canada

Astăzi barza vine din Austria, de unde ne aduce vești despre nașterea unei fetițe tare simpatice. Povestea nașterii ei este una ca la carte: totul bine planificat, bine pus la punct, fiecare detaliu bine pregătit din timp. Oare de ce nu ne miră asta fiind vorba despre sistemul de sănătate austriac?

SARCINA ȘI PREGĂTIRILE PENTRU NAȘTERE

În Austria îngrijirea medicala se face numai pe bază de asigurare sau contra cost. Fiecare asigurat primește un card de sănătate care, ținând cont că ei nu au ID, este cam cel mai important document. Asigurarea cea mai raspandita este WGKK – Wiener Gebierskrankenkasse, care acoperă cea mai mare parte din serviciile medicale obișnuite și este asigurarea lor publică.

Din momentul în care bănuiești că ești însărcinată și până obții o programare la ginecolog, poate trece ușor o lună – organizare nemțeasacă, trebuie să planifici totul cu mult timp înainte. Oricum sarcina este constatată numai în momentul în care începe să bată inima fătului (adica prin săptămâna 8). Atunci primești un carnețel “Mutter Kind Pass” – Caietul Mama și Copilul, în care sunt înregistrați anumiți parametri pe perioada sarcinii și în primi doi ani ai copilului.

De vizitele regulate la medic (ginecolog și apoi Pediatru) depinde dacă primești banii pe concediul de maternitate (min 5 vizite medicale pe perioada sarcinii) și alocația copilului. Există un plan bine stabilit de verificări și analize atât pe perioada sarcinii cât și în primii doi ani ai copilului. La acestea se mai pot adauga și altele în funcție de vârsta și istoricul de sănătate a mamei.

În general, un medic care profesează la spital public poate avea numai cabinet privat si invers. Așa că dacă îți dorești să ai același medic pe perioada monitorizării sarcinii și pentru naștere, trebuie să plătești consultațiile din timpul sarcinii (100-150€/ vizită) sau spitalizarea pentru naștere (4.000-5.000€)

Există și varianta a 3a în care poți alege să mergi la un cabinet cu decontare directă și să te înscrii să naști tot la un spital public. Medicul trimite tot dosarul tău la spital, iar acolo ți se analizează dosarul și îți mai cer dacă este cazul alte investigații, ca să fie totul pregătit pentru când va veni momentul nașterii. Ți se prezintă spitalul, camerele de nașteri și se discută ultimele amănunte. Înregistrarea la spitalul la care urmează să naști se face cel târziu în luna a 5-a de sarcină. De altfel tot atunci ar trebui să cauți loc la grădiniță dacă vrei să duci copilul de la 1 an. 

TRAVALIUL ȘI NAȘTEREA

M-au internat cu o zi înainte de operație. Nu am avut asigurare privată așa că am fost cazată în cameră dublă fără ca tatăl copilului să poată rămâne peste noapte cu noi. 

După ce m-am instalat în salon, au venit pe rând: 

anestezista să îmi povestească cum o să decurgă totul și cum o să fie tot timpul alături de mine și o să-mi spună tot ce se întâmplă de partea cealalta a cearceșafului (a câmpului steril)

asistenta, să mă anunțe care va fi programul de a doua zi: la 8 am este programată operatia deci la 7 am plecăm spre sala de operații, la 6 am vine ea în salon să monitorizeze fătul (la 5 am mă trezesc să fac duș și să mă machiez, completez eu, citind peste tot sfatul acesta :))

medicul, să imi mai dea ultimele sfaturi și încurajări

moașa, să îmi spună că va fi alături de echipa de Medici de la începutul operației și că va avea grijă de copil până vom fi amândoi stabili.

A doua zi lucrurile s-au întâmplat exact cum a fost planificat. Soțul a avut voie în sala de operații și a stat alături de mine tot timpul până cănd doctorul a scos fetița. Atunci moașa mi-a spus că totul este în regulă, mi-a arătat copilul un moment și l-a chemat pe tată să o însoțească împreună cu fetița.

Tatăl a fost tot timpul cu copilul, cât moașa i-a făcut o examinare rapidă: l-a cântărit și l-a măsurat, i-a numărat degetele. După ce au terminat evaluarea, au îmbrobodit-o într-un prosop, i-au făcut o poză si i-au pus-o în brațe tatălui. Apoi l-au trimis înapoi în sala de operație lângă mine. Acolo au și rămas până la sfârșitul operației, în ambulator și apoi sus în cameră. Tot timpul au fost amândoi cu mine. Copilul mi l-au pus pe piept cum am ieșit din operație și a rămas așa acolo când eram încă anesteziată. Moașa a stat lângă noi și ne-a învățat pe amândouă ce e de făcut. Au mai luat-o de lângă mine cam o oră să îi mai facă câteva verificări, timp în care mișuna pe lângă mine o armată de medici, asistente, moașe, îngrijitori, fiecare cu treaba lui foarte clară. 

Despre îngrijirea după naștere și ce s-a mai întâmplat după întoarcerea acasă citește în continuare pe Anca’s Diary.

Comentarii prin Facebook (recomandat)

comentarii

Pin It on Pinterest

Share This