UrbanKid.ro » Gradinite si Crese

Angajații din Silicon Valley își dau copiii la școli Waldorf

Roxana Jilăveanu — Wed, 07 Dec 2011 09:30:34 +0000

Sistemul de învățământ Waldorf este și a rămas un sistem care ridică multe sprâncene printre cei care nu știu încă ce înseamnă asta. Poate cea mai bună modalitate de a face ca „toate sprâncenele să se lase” ar fi ca toată lumea să afle faptul că mulți angajați din Silicon Valley au ales să-și dea copiii la grădinițe sau școli care au adoptat acest sistem. E ciudat, știu: pe de o parte avem oamenii care lucrează de zeci de ani de zile la cele mai mari companii din domeniul IT&C (Google, Apple, Yahoo sau Hewlett-Packard), iar de cealaltă parte avem un sistem de învățământ care nu este de acord ca cei mici să folosească device-uri sau gadget-uri de orice fel atunci când învață. Totul se bazează la Waldorf pe experiență, pe joacă. De exemplu, dacă unele școli se mândresc cu sisteme WiFi și computere de ultimă generație, clasele Waldorf scot în față creta colorată, jocurile, rafturile cu multe cărți și enciclopedii, creioanele colorate și plastilina. Totul este total diferit, așadar nici nu ai cum să faci o comparație între cele două și să vezi care este mai ok decât cealaltă. Singura întrebare care rămâne „în picioare” pentru fiecare părinte este: Ce prefer: sistemul prin care am trecut și eu acum zeci de ani sau unul „altfel” care să fie fun și creativ? Citiți mai multe despre ce cred părinții din marile corporații IT&C despre sistemul de învățământ Waldorf pe nytimes.com. PS: Nu ratați interviul cu Zoltán András care ne povestește despre ce înseamnă pentru copilul lui grădinița Waldorf. Sursă foto: Leonid Mamchenkov/ Flickr.com.

Articole similare

Ședință cu toți părinții la Grădinița Waldorf Christophori International

Roxana Jilăveanu — Fri, 18 Nov 2011 08:30:32 +0000

Teoretic, evenimentul se poate numi „ziua porților deschise”, practic însă nu este deloc așa pentru că vorbim despre o invitație care vine din partea părinților și nu doar din partea conducerii grădiniței. Dacă vreți să aflați cum se desfășoară o zi din viața celor mici sau doriți să aflați mai multe detalii cu privire la sistemul pedagogic waldorf sau christophori, atunci trebuie să știți că marțea aceasta, pe 22 noiembrie de la ora 17:00 la 18:30, la Grădinița Waldorf Christophori International educatoarele și părinții copiilor care vin aici vă așteaptă cu brațele deschise și cu multe informații unele mai valoroase decât altele. Spuneți „Prezent!” pe Facebook la evenimentul dedicat „ședinței cu părinții”. Tot acolo aveți și o hartă care vă ajută dacă nu știți unde este poziționată grădinița. :)

Articole similare

E pregătit copilul pentru grădiniță?

Roxana Jilăveanu — Wed, 07 Sep 2011 08:30:38 +0000

Prima zi la grădiniță este primul pas pe care cel mic îl face într-o unitate de învățământ și pe cât de oficial sună „unitate de învățământ” pe atât de speriat este prichindelul în legătură cu ceea ce se va petrece o zi întreagă acolo. Cu toate discuțiile pe care le-ați avut în prealabil cu educatorii și cu cei mici, poate chiar unele la care au participat atât copiii, cât și educatorii, tot nu sunteți convinși că piticii vor accepta să rămână alături de niște copii pe care nu-i cunoaște atâtea ore? Când este piticul pregătit pentru grădiniță și când nu? Dacă:

Este un copil care se integrează ușor într-un grup de copii și-și face ușor alți prietenii,
Poate să stea liniștit și să asculte o poveste,
Și-a dezvoltat destule abilități pentru a folosi un creion colorat pentru desen.

Atunci înseamnă că este destul de măricel pentru a merge la grădi! În schimb, dacă:

Jucăriile lui sunt luate de ceilalți și el rezolvă conflictele prin lovituri și mușcături în loc să vorbească,
E extrem de speriat de gândul de a sta separat de părinți.

Atunci ar fi bine să vă mai gândiți o dată înainte de a-l înscrie la cursuri. Voi i-ați dus pe pitici la grădiniță? Cum au reacționat ei în prima zi? Ați avut o perioadă de „pregătire” înainte de prima zi? Citiți mai mulți factori după care vă puteți ghida pe SuntParinte.ro. Sursă foto: Leonid Mamchenkov/ Flickr.com.

Articole similare

Mergem la grădinița din copac?

Mihaela Gheaţă — Thu, 28 Jul 2011 06:53:27 +0000

Îmi și închipui cum fac ture, ture prin spirala din jurul bătrânului arbore de Zelkova. Puține sunt grădinițele care mă uimesc prin designul lor, dar această grădiniță Fujo din Japonia, realizată din lemn și sticlă transparentă în formă de spirală în jurul unui arbore japonez de Zelkova, m-a lăsat cu gura căscată. Arborele are și o poveste tumultoasă, fiind lovit de un taifun, aproape scos din rădăcini, uscat complet, ajunge apoi să-și revină și astfel să fie punctul central al spațiului de joacă Ring around the tree. Libertatea de mișcare și de exprimare este cu adevărat promovată în această grădiniță. Nu există scaune, doar niște piese cilindrice, iluminarea se face printr-o serie de becuri, fiecare având un cablu de unde poate fi aprins sau stins și astfel copiii pot ajusta singuri lumina și înteleg mai ușor de unde vine aceasta. Aici, baza este pedagogia Montessori care încurajează copiii să învețe prin explorare. Spatiul are 6 etaje pentru micuți, dar care pentru adulți pare a fi doar două, întrucât unele zone au doar un metru înălțime. Copiii sunt încurajați să se târască sau să se cațere. Zona outdoor este acoperită cu cauciuc tocmai pentru a atenua căzăturile inevitabile ale celor mici. Forma circulară face ca toți copiii să fie tot timpul în contact unii cu ceilalți și nu există niciun spațiu ascuns sau vreun colț unde copiii pot să dispară. Grădinița din copac face parte dintr-o grădiniță mai mare al cărei element unic este absența pereților dintre clase, astfel că acestea sunt conectate tot timpul vizual și sonor. Potrivit directorilor grădiniței, spațiile cu mult zgomot sunt mai bune pentru creșterea copiilor și ne asumăm în mod greșit ideea că spațiile liniștite sunt cele potrivite pentru studiu. V-ar plăcea astfel de grădinițe și pentru ai voștri? :) Sursă foto: homedesignpics.com.

Articole similare

Cum alegi grădinița pentru copilul tău?

Roxana Jilăveanu — Tue, 19 Apr 2011 07:15:07 +0000

Iar încep un text cu “pe vremea mea”… la mine a fost tare simplu când ai mei m-au dat la grădiniță. Primii ani din viață i-am petrecut la țară cu ai mei bunici și în localitate erau doar două, trei grădinițe, evident că niciuna dintre ele nu era particulară. Cum toată lumea vorbea de o singură grădiniță, aceea a fost și alegerea făcută de părinți. Unde mai pui că mătuși’mea mi-a fost educatoare, așa că era oarecum clar pentru toți din familie de ce am nimerit la o anumită clasă, în bancă fiind cu verișoara mea. :D Odată cu trecerea anilor însă lucrurile se complică din ce în ce mai mult, iar apariția grădinițelor particulare a ridicat standardele cu mult, iar mulți prieteni stau pe gânduri, nefiind convinși care ar fi cea mai bună grădi pentru ăl mic. Cred că primul lucru pe care nu ar trebui să se afle pe lista cu beneficii și dezavantajele unei anumite grădinițe este cât de nouă sau, după caz, cât de veche este. O clădire nouă și jucării neatinse de nimeni nu înseamnă musai că acea grădiniță este perfectă, ba din contră aș zice, poate că educatorii nu au experiența necesară pentru a face față unor situații neașteptate. Care ar fi însă cele mai importante întrebări pe care să ți le pui sau să i le pui directoarei înainte să-ți lași piticul acolo?

Care este programul zilnic?

Cât de des și prin ce metode comunică educatoarele ori educatorii cu părinții?

E ok din punctul de vedere al cadrelor didactice ca părinții să ceară și alte întâlniri față de cele prestabilite de directori?

Care este vechimea din respectiva grădiniță a fiecărui profesor? (profesorii fericiți nu își schimbă locul de muncă des)

Cum soluționează profesorii un conflict între doi copii? Poți oferi chiar o situație exactă, dacă ți se răspunde sec cu “Depinde de fiecare situație în parte”

Părinții pot deveni voluntari pentru anumite activități? Câți părinți au fost implicați până acum în astfel de proiecte?

Ce înseamnă gustări pentru copii? Poate primești și câteva exemple.

Dacă un virus, precum cel de gripă sau oricare altul, circulă prin școală părinții sunt atenționați?

Există și alte costuri? (cel care se va numi mai târziu “fondul școlii” ori “fondul clasei” poate să ia altă formă la grădiniță)

E considerat ok ca părinții să participe din când în când la lecții?

Și dacă după toate aceste întrebări încă e ok discuția cu directoarea sau directorul grădiniței, în sensul că încă mai primiți zâmbete, vă mai puteți inspira și de la OurMommyHood.com care mai are câteva puncte importante de scos în evidență. :) Și pentru că eu am făcut deja ditai' lista vă întreb acum pe voi - care au fost primele voastre întrebări pentru conducerea unei grădinițe și când aveți de gând ori când i-ați dat pe copii la grădi? Sursă foto: woodleywonderworks/ Flickr.com.

Articole similare

Atelier aici pentru pitici

Guest Author — Wed, 09 Mar 2011 13:17:49 +0000

Cineva s-a gândit si la acest aspect si a înfiinţat, acum o lună, la Ghermănesti, clubul „Atelier aici”, unde piticii iau lecţii de engleză, pian, arte plastice si artă dramatică. O sală mare, cu pereţii decoraţi cu buline mul¬ticolore şi desene năstruşnice. Din tavan se lasă pe o aţă norişori de vatelină albă. Felurite jucării, confecţionate manual şi frumos aranjate se odih¬nesc în rafturi. Câteva mese şi scaune mici, foarte mici, aşa ca pentru cei şapte pitici, îşi aşteaptă stăpânii lângă fereastră. Într-un colţ tronează maiestuos un pian. Creioane colorate, carioci, coli de hârtie stau cuminţi pe mese. Gata, liniştea ia sfârşit, în hol e zarvă mare. Pe uşa clasei intră veseli, nu cei şapte pitici din poveste, ci vreo paisprezece preşcolari care s-au înscris în clubul Atelier aici din satul Ghermăneşti, comuna Snagov. Azi, au venit la cursurile de arte plas¬tice ţinute de doamna profesoară Madi Miro- nescu. Picii întreabă nerăbdători ce vor face azi. Află că vor colora. Proiectul Atelier aici din Ghermăneşti aparţine asociaţiei Eruditio, născută din necesitatea ret simţită de părinţii copiilor din satele limitrofe Snagovului care au realizat că, la vârste fragede, micuţii au o mare putere de asimilare a infor¬maţiilor prin joc, potenţial pe care grădiniţele de stat, prin programa oferită, nu-l valorifică aşa cum trebuie. Citește tot articolul despre Atelier aici pe RevistaFlacara.ro.

Articole similare

Copil, caut grădiniță: Tinkerbella

Crina Ivan — Mon, 28 Jun 2010 08:54:42 +0000

Și-am mai poposit la o grădi (observați că deja am căpătat limbaj de specialitate în domeniu ;) ). Situată undeva mai prin centru, prin Cotroceni, pe o stradă liniștită, grădinița "locuiește" într-o vilă cu un etaj, are o curte, cam micuță ce-i drept, cu căsuțe de plastic & co., dar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult, un foișor unde se pare că puștimea colorează pietre sau o dă pe plastilină. Sălile de clasă sunt pline de desene pe pereți, de mobilă în miniatură, jucării, mă rog, chestii pe care în principiu le găsești cam la orice grădiniță ce a fost crescută cu mult bun simț :). Să vă zic ceea ce mi-a plăcut în mod deosebit: locul de întâlnire de dimineață, care este dotat cu canapele pentru mamele obosite, dar și jucării și scaune pentru pitici. Au sală dedicată pentru cursurile de dans (balet din ceea ce am înțeles), iar la piece de resistance e o cameră specială, cu lumini colorate, cu covoare pufoase, cu păpuși și perne, pe care se pare că cei mici o îndrăgesc cel mai mult: studioul unde au loc întâlnirile de dezvoltare personală (ca metodă principală se folosește psihodrama, adaptată la modul de lucru cu pitici). Mai știu că sunt trei tipuri de grupe: baby - educatie timpurie (2-3 ani); grupa mică-mijlocie (3-5 ani); și grupa mare - pregatitoare(5-7 ani). Există două tipuri de pachete/program: standard de la 8 la 13:30 (900 RON) și standard plus de la 8 la 17:00/18:00 (1000 RON). Masa e în sistem de catering (și se plătește separat - dar spre exemplu la programul lung prețul total nu sare de 1250 RON), dar ceea ce mi s-a părut mie tare fain e faptul că fiecare părinte poate comanda ce dorește de mâncare pentru copilul său (sau mai bine zis, doar pentru copilul său). Adică al meu nu ar trebui să mănânce niciodată brânză, doar pentru că la masă e doar brânză cu mămăliguță (da, da, nu-i place deloc brânza, dar asta e o altă poveste). În schimb în preț sunt incluse opționalele: engleză, programul Mind Lab și orele de dezvoltare personală. Ca să nu mai stau la povești subiective, cercetați singuri: www.gradinitatinkerbella.ro. Aaaaaa! Cică e promoție pentru înscrierile până la 1 iulie. 10 % off din taxa pe primele trei luni! Sursă foto: Flickr/stevendepolo

Articole similare

Copil, caut grădiniță! – Centrul Springfield

Crina Ivan — Tue, 18 May 2010 08:51:05 +0000

Am zis să mergem împreună (în stil mamă și copil) să vedem opțiunile, pentru că mie mi se pare importantă reacția lui atunci când vede educatoarele, jucăriile și copiii. Prima pe listă: Centrul Springfield (mai pe engleză Springfield Center). Am trimis e-mail, ne-am anunțat vizita și am fost primiți imediat. Grădinița este situată în zona Tei, pe o stradă liniștită, într-o vilă asezonată cu o curte. Curtea are o zonă pavată și una cu gazon (și ceva nisip într-un colț), are un tobogan măricel cu ceva scări bune de escaladat. Nu e foarte mare, dar e curată și îngrijită. Înăuntru e o camera de primire, cu dulăpioare & co., apoi o zonă comună, pentru joacă, unde copiii se întâlnesc dimineața și în timpul mesei. Zona de dinning e plină de măsuțe pitice, cu patru - cinci scaune arondate. Am văzut și bucătăria (la masă se servește mâncare preparată în bucătăria proprie) și o oală de ciorbă care mirosea grozav a pătrunjel. La etajul 1 și 2 sunt sălile de clasă, separate pentru grupele de vârstă, dar și unele pentru activități comune. Pentru piticii de la 2 la 4 ani există o ușă care restricționează accesul la scări. La etajul doi sunt două săli de clasă, două băi și o zonă comună pentru activități (acolo găsești diferite ateliere ale unei teme săptămânale). La prânz sala de clasă este transformată în dormitor și probabil atunci spiritele se mai liniștesc :). Grădinița e dotată cu ce altceva dacă nu... jucării (am văzut foarte multe din lemn, lucru care m-a bucurat foarte mult), mobilier potrivit vârstei lor și personal care vorbește bilingv (română și engleză). Au programe diferite: scurt (până la prânz), mediu (până după rânz) și lung (până la ora 18:00), before school și after school. Mi-a lăsat impresia unui loc cald și responsabil. Merită să-i faceți o vizită! Sursă foto: Pink Sherbet Photography/ Flickr

Articole similare

Cum comunici cu un ţânc de grădiniţă

Otilia Preda — Sat, 24 Apr 2010 09:00:03 +0000

Momentul alegerii unei grădiniţe pentru copilul tău reprezintă iniţierea unui parteneriat important între şcoală şi familie. Şi ca în cazul oricărui alt parteneriat succesul depinde de o serie de factori care implică un fundament de încredere şi respect reciproc. Odată ce ai ales şcoala şi echipa de oameni care să-ţi fie parteneri în această muncă importantă de a creşte şi educa un copil, pasul următor este al tău şi se referă la a fi activ în a construi o relaţie eficientă cu aceştia. Trebuie să înţelegi că aşa cum micuţii au nevoie de timp şi experienţă până să se simtă comfortabili în totalitate şi în siguranţă în noua şcoală, părinţii se vor folosi de timp şi de experienţă pentru a atinge acel nivel de încredere „oarbă”. Şi poate că nimic nu e mai decisiv în a stabili o relaţie pozitivă decât comunicarea deschisă şi frecventă între părinţi şi învăţători sau director. Pentru părinţi este important ca la preocupările şi întrebările care-i frământă să se răspundă prompt şi onest. În acelaşi timp, este normal să cunoşti provocările celor care lucrează cu copiii pe măsură ce aceştia încep să-i cunoască pe toţi cei din clasă. Când aceştia vor percepe că tu vei înţelege şi aprecia munca lor le va fi mult mai uşor să îţi răşpundă deschis şi să-ţi împărtăşească perspectivele şi experienţele cu copilul tău. Ar mai trebui să te gândeşti că nu e rezonabil să te aştepţi de la echipă să-ţi descrie detaliat experienţa de zi cu zi a copilului tău. Este rezonabil totuşi să te aştepţi să se stabilească întâlniri regulate fie cu directorul fie cu un profesor pentru a discuta în amănunţime despre dezvoltarea copilului şi experienţele lui şcolare. Pe parcursul acestor şedinţe părinte-profesor, ar trebui să ţi se ofere o descriere completă a unei zile obişnuite a micuţului la şcoală şi modul în care acesta progresează comportamental în relaţia cu colegii lui. Care este nivelul lui în dezvoltarea socială, în cea a felului cum vorbeşte sau a limbajului, mişcările lui mai largi sau mai puţin observabile? Există zone în care ar trebui să vă îngrijoraţi într-atât încât să doriţi o consultaţie cu un medic pediatru sau un specialist? Citeste restul articolului aici: communicating with your preschool Sursa foto: Vincent / Flickr.com

Articole similare

Fastrackids – pregătește copiii pentru școală si viață

Mihaela Zaharia — Tue, 16 Mar 2010 06:29:01 +0000

M-am dus fără copii, doar să văd despre ce e vorba şi am asistat privind la monitor alături de alţi părinţi la lecţia pe care o aveau copiii lor într-o altă sală. Mi-a plăcut. Mi-a plăcut atmosfera relaxată în care copiii învăţau lucruri serioase, mi-a plăcut că erau invitaţi în faţă să vorbească celorlalţi copii, dar într-un mod degajat, mi-a plăcut tabla lor interactivă cu care „stăteau de vorbă” şi le spunea lucruri foarte interesante. Când au terminat, copiii erau toţi bucuroşi şi mândri de ceea ce au realizat. Astfel am luat decizia că atunci când fetiţa mea va mai creşte puţin va merge şi ea la Fastrackids. Iar până atunci am să îi stârnesc interesul în mod deliberat astfel încât să îşi dorească asta. Aşa că în iulie 2009 Ioana a participat gratis la prima lecţie demonstrativă Fastrackids la Centrul 2 din cadrul Gradiniţei Bambi. Ştia deja de opţional de la colegii ei care mergeau mai demult. I-a plăcut şi ca urmare am hotărât să o înscriem la programul intensiv din iulie la temele „Anatomia mea” şi Călătoriile. Astfel timp de 5 zile, de luni până vineri, câte 3 ore pe zi a învăţat despre corpul uman iar în următoarea săptămână a „călătorit” în Mexic, China, Australia şi India. La sfărşitul fiecărui modul, vinerea au fost invitaţi şi părinţii. Am asistat la expoziţia de „corpuri umane” create de ei din hârtie, staniol, paste, aţe, sfori prin care au reprezentat oase, muşchi, coloana vertebrală, creierul (bobiţe din hârtie albă şi neagră), vasele de sânge, stomacul, etc. Am fost atât de impresionaţi de ceea ce au realizat, încât corpul făcut de Ioana stă de atunci la loc de cinste în casa noastră, chiar dacă e aprope în marimea ei naturală, însă e îmbrăcat într-o rochiţă care acoperă straturile de „anatomie”. A doua săptămână au avut prezentarea ţărilor învăţate, Ioana a fost „deghizată” în chinezoaică de abia am recunoscut-o. Iar acasă am plecat cu o sacoşă din pânză cu sigla Fastrackids plină de realizări: „paşaporul” cu ştampilele tărilor pe unde au fost, instrumente muzicale specifice, imagini cu clădirile reprezentative, „sari-ul” de indiancă, obiecte tradiţionale, etc. Deci decizia era ca şi luată, în septembrie când Ioana a început grupa mare a început şi programul Fastrackids. S-a trezit în plus şi cu un tricou Fastrackids, o umbrelă pe care a colorat-o cu creioane speciale şi o mapă în care să îşi adune toate realizările viitoare. [singlepic id=257 w=440 float=center] Despre FasTracKids® citisem că a fost desemnata de revista americană Entrepreneur Magazine drept franciza educaţională pentru copii numărul 1 in lume, iar in 2006 a primit distincţia “Best of the best in children’s businesses”, fiind în acest moment prezentă în 40 de ţări cu peste 200 de centre. Programul Fastrackids există în două variante: FasTrackTots – pentru copii de la 2,5 la 3,5 ani şi FasTracKids Core – pentru copii de la 3 la 8 ani. Ioana participă la FTK Core care se desfăşoara pe durata a doi ani şi cuprinde 12 module a câte 8 lecţii: Comunicare, Tehnologie, Creativitate, Scopuri si obiective în viaţă, Literatura, Artă şi teatru, Biologie, Matematică , Ştiinţele naturii, Astronomie, Ştiinţele pământului, Economie. Când ne-am înscris, Ioana a primit un tricou, o umbrelă şi o mapă în care să îşi pună toate realizările viitoare. Este un program conceput în Statele Unite care îşi propune să valorifice potenţialul ridicat de învăţare a copiilor din perioada 2 – 8 ani. Întâlnirile au loc o dată pe săptămână şi durează câte două ore. Într-un grup sunt maxim 16 copii. Lecţiile au loc într-o sală special amenajată cu o tablă interactivă, camere video, videoproproiector, staţie – ceea ce îi încântă pe copii. Formele de activitate sunt jocuri de rol, prezentări, demonstraţii, întrebări, discuţii, activităţi În plus activităţile sunt schimbate la câteva minute pentru a menţine interesul crescut al copiilor – aşa numita metodologie ZigZag educaţional. Mie îmi plac mult demonstraţiile practice. Chit că aşa strică Ioana casetele audio să îmi arate cum “nu se mai aude” dacă freacă banda cu magnetul sau sparge ouăle încercând să le pună în apă cu sare să vadă dacă plutesc sau nu. E ceea ce lor le rămâne viu în memorie fiindcă astfel leagă informaţiile ştiinţifice de aplicaţiile practice de zi cu zi. [singlepic id=258 w=440 float=center] Pe lângă îmbunătăţirea cunoştintelor, programul are ca scop şi dezvoltarea abilităţilor fundamentale de viaţă cum ar fi: comunicarea si vorbirea , transferul cunostintelor in practica, lucrul in echipa , luarea de decizii , rezolvarea de probleme , leadership, public speaking, capacitatea de a primi si oferi feed back. Părinţii nu sunt nici ei scutiţi de responsabilităţi. În fiecare săptămână primesc detalii despre lecţie şi linkul de pe site unde găsesc mai multe informaţii şi activităţi în plus şi sunt solicitaţi să se implice şi ei. Aşa de exemplu, la modulul Scopuri şi obiective în viaţă am avut ca temă să ne stabilim un obiectiv comun. Ca urmare, şi eu şi fiică-mea de 5 ani învăţăm ... germană. Mai mult ea mă învaţă pe mine, iar eu trebuie să ... ţin minte. Deşi câteodată îmi spune să mai merg la cursuri în altă parte că nu pronunţ bine, în general ne ţinem amândouă de obiectivul nostru comun. Şi mai mult decât atât, uneori ca părinte eşti “obligat” să îţi up-gradezi cunoştinţele ca să ţii pasul cu copilul tău. Aşa am ajuns să învăţ şi eu din fişele Fastrackids limbajul semnelor ca să pot “dialoga” cu Ioana ca surdo-muţii. Nu am ajuns însă şi la performanţa de a şi citi ce scrisese ea în limbaj Braille lipind bucăţele mototolite de hârtie. Însă m-am bucurat că a învăţat că oamenii îşi pot îndeplini obiective chiar şi atunci când nu văd sau nu aud sau nu pot rosti cuvinte. [singlepic id=260 w=440 float=center] Din când în când părinţii primesc acasă şi un dvd cu filmările copiilor. Ei participă la prezentări filmate concepute să îi ajute în patru moduri: să comunice în propozitii complete, să gândească înainte de a vorbi, să îşi sistematizeze discursul şi să îţi îmbogăţească vocabularul. Astfel am acasă înregistrări cu prestaţiile Ioanei şi pot să apreciez progresul pe care l-a făcut de la un modul la altul. Deşi din când în când mai merg la grădiniţă şi o văd “live” în timpul lecţiilor pe monitorul din sala pentru părinţi. Cei care îşi aduc copiii din afara grădiniţei la lecţiile Fastackids îi văd “live” săptămânal în timp ce îi aşteaptă în aceeaşi sală a părinţilor. În acelaşi timp părinţii care îşi aduc copiii la Centrul 2 Fastrackids au în fiecare sămbătă şi întâlniri cu specialişti (psihologi, medici, educatori) cu care discută temele care îi interesează legate de relaţia părinţi – copii. În plus, la Centrul 2 Fastrackids copiii îşi pot sarbatori ziua de naştere printr-o petrecere tematică pe un subiect preferat de copii. Astfel invăţarea se deghizează în distracţie sub formă de jocuri, demonstraţii, piese de teatru, experimente practice şi activităţi creative. Sunt asigurate şi gustarile şi desertul pentru copii, precum şi un cadou pentru cel aniversat. Încă nu am încercat varianta, dar sună tentat şi cu mare potenţial de amintire foarte plăcută. [singlepic id=259 w=440 float=center] Iar din luna martie 2010 la Gradiniţa Bambi încep alte două programe: FasTracK Music şi Fastrack Signing. FasTracK Music se adresează copiilor peste 4 ani care ştiu engleză şi are ca scop dezvoltarea abilităţilor muzicale şi însuşirea aprofundată a limbii engleze. Ioana a participat deja la lecţia demonstrativă şi a venit acasă cu multe cuvinte noi învăţate din cântecele în engleză. Şi mi-a fost uşor să o ajut în continuare fiindcă a venit şi cu versurile scrise. Fastrack Signing se adresează copiilor mici de la 6 luni la doi ani, dar în acelaşi timp şi părinţilor fiindcă are ca scop învăţarea comunicării şi citirii nevoilor celor mici prin semne, înainte de a fi capabili să rostească cuvinte. Ceea ce asigură un copil mulţumit şi mult mai puţine plânsete şi semne de întrebare: Oare ce vrea? Oare de ce plânge? Vrei asta? Vrei cealaltă? Mi se pare interesant încât dacă mai fac şi al treilea copil, vin cu el la curs. Tu ce faci? Dacă vrei să te înscrii împreună cu copilul tău (între 6 luni şi 8 ani) la o lecţie demonstativă intră pe unul dintre siteurile urmatoare:

Filmuletul de prezentare oficial - www.fastrackids.com: