Copiii nu pot spune ceea ce vor, ceea ce doresc. Cerințele lor sunt de cele mai multe ori simple și le știm cu toții: mâncare, somn și curățenie, numai că pe lângă acestea au nevoie și de dragoste necondiționată și de multe ori de apropiere fizică.

Dacă până acum aveați senzația că apropierea fizică este un lucru ce nu e absolut necesar, aflați că un studiu publicat în Biological Psychiatry scoate la lumină cât de puternice sunt efectele îmbrățișărilor, pupicilor, pe scurt apropierii fizice pentru copii. Bebelușii care au parte constant de apropiere fizică tind să doarmă mai bine, să facă față mai ușor stresului și chiar să aibă un puls mai bun.

Acum aproape 18 ani, Ruth Feldman, profesor de psihologie și neuroștiință la Universitatea Bar-Ilan din Tel Aviv a demonstrat ceva revoluționar. La acea vreme nu existau modalități prin care personalul medical din spitale se asigura că toți bebelușii sunt la locul lor și că nu cad din pătuțuri. Feldman a realizat două grupuri cu câte 73 de bebeluși. Cei care făceau parte dintr-un grup primeau tratamentul clasic, iar ceilalți erau ținuți de mămici în brațe timp de cel puțin o oră pe zi, pe parcursul a 14 zile. Evident, un astfel de experiement făcut astăzi ar fi considerat o gravă problemă de etică, numai că atunci se putea realiza așa ceva, fără să ridice semne de întrebare. Toți copiii erau născuți prematur și toți cântăreau până în 1kg și 300 de grame. După studiu, profesorul Feldman s-a întâlnit cu cei mici și părinții acestora de mai multe ori pentru examinare la 3, 6, 12 și 24 de luni, ultimele întâlniri fiind la 5 și 10 ani.

Concluzia? Copiii ținuți în brațe de mămici erau mai organizați decât ceilalți, dormeau mai bine, aveau o respirație corectă și inima lor era sănătoasă. În plus, erau capabilă să recunoască un scop și să facă ce le stă în putere să-l transforme în realitate și se comportau mai bine în situații de stres.

Sursă foto: Dr. Wendy Longo/ Flickr.com.

Comentarii prin Facebook (recomandat)

comentarii

Pin It on Pinterest

Share This